Eminescu, primul traducator roman din sanscrita

Comunicat de presa

In urma cu 130 de ani Mihai Eminescu scria "Luceafarul". Si o indianca, Amita Bhose, avea sa-l traduca in 1969 pentru concetatenii ei, iubind Romania si cultura romana mai mult decat multi romani. Stabilita in Romania din 1971, Amita Bhose avea sa-si dedice toata viata cercetarii operei eminesciene si crearii unei punti de legatura intre cultura romana si cea indiana.

In 1971, Amita Bhose se inscria la doctorat, cu tema Influenta indiana asupra gandirii lui Eminescu – publicata sub titlul Eminescu si India. In 1976, Ministerul Invatamantului ii acorda o bursa postdoctorala de doi ani, pentru a participa, alaturi de alti specialisti, la editarea stiintifica a operei lui Eminescu. Amita Bhose este cooptata, asadar, in Colectivul Eminescu, format sub egida Muzeului Literaturii Romane. In aceasta calitate elaboreaza un studiu despre amprentele filozofiei indiene in proza literara eminesciana, ce va fi inclus in volumul VII al Operelor, editat de editura Academiei in 1977 (studiul a fost publicat de editura Cununi de stele, sub titlul Proza literara a lui Eminescu si gandirea indiana).

Tot in aceasta calitate stabileste textul Gramaticii sanscrite mici de Fr. Bopp, (tradusa de poet dupa un volum apartinand Iuliei Hasdeu) si ramasa in manuscris, insotindu-l de aparatul critic specific. Transcrierea manuscrisului o face prin transliterarea cuvintelor sanscrite cu ajutorul caracterelor latine si a semnelor diacritice. Aceasta munca, depusa pe parcursul a trei ani, va fi valorificata in volumul XIV al seriei Operelor, aparut la editura Academiei in 1983.

Preocuparile pentru limba sanscrita ale lui Eminescu nu au fost un secret nici pentru apropiatii poetului dar nici pentru criticii operei sale. Totusi, prima persoana care acorda atentie in mod serios manuscriselor Gramaticii sanscrite mici a lui Fr. Bopp este o indianca, Amita Bhose, prima traducatoare a poetului in spatiul asiatic si eminescolog recunoscut.

Nu numai ca se ocupa pentru prima oara de aceste manuscrise, dar stabileste si data scrierii lor; dovedeste fapte doar presupuse – ca Eminescu a asistat la cursurile de sanscrita ale lui Weber de la Universitatea din Berlin; constata perfectionarea scrisului devanāgarī al lui Eminescu, ortografia corecta; aduce dovezi ale cunoasterii nuantelor subtile ale limbii sanscrite, nuante pe care le putea percepe doar un bun cunoscator al acestei limbi. Or, Amita Bhose a fost omul potrivit la locul potrivit, avand asupra noastra „ascendentul de a cunoaste cultura indiana veche si mai noua intr-o masura care nu le e posibila cercetatorilor romani” (George Munteanu).

Traducerea lui Eminescu este prima lucrare in limba romana in aceasta directie dar, in acelasi timp, si ultimul act cultural al lui Eminescu. Cum Amita Bhose constata ca „forta mentala care iradiaza din traducerea lui Bopp este cea a unui om in intregime intact” iata ca autoarei ii revine rolul – fara sa stie – de a pleda pentru Eminescu in propria tara a poetului.

Va invitam sa (re)descoperim marti, 15 ianuarie 2013, ora 17:30 interesul lui Eminescu pentru limba zeilor, limba sanscrita si dragostea pentru opera eminesciana a Amitei Bhose.

Vorbitori :
- Elena Andronache
- Carmen Musat-Coman, foste studente ale Amitei Bhose
- Geta Vodislav, directoare a Librariei Mihai Eminescu.

In deschiderea evenimentului vom face o calatorie muzicala in lumea doinelor.

Detalii si confirmari:

Carmen Musat-Coman
directoare a editurii Cununi de stele
telefon : 0722 455 806
e-mail: [email protected]

Garbo

Ultima actualizare: 11 Ianuarie 2013 @ 04:01

• 
• 

Mai multe despre Garbo