De la Albastrul de Voronet... la Albastrul de Lucca

”E singura in Italia care este pictata complet in stilul nostru!..”- ii spun.”E doar prima...!” - ma corecteaza el surazand. ”Sper din suflet sa fie si altele...”- intareste cu blandete pictorul de biserici.

”Da!...pentru noi este extrem de important sa avem locul nostru de reculegere sufleteasca asa, la fel ca si Acasa, in tot acest ocean de catolicism care ne inconjoara...! E extrem de important si este unica noastra legatura cu tara, de altfel...!” - ii spun, subliniind faptul ca autoritatile isi mai amintesc din cand in cand ca existam, numai in timpul campaniilor electorale, iar uneori, nici macar atunci...

Lucca este o frumoasa asezare turistica din partea de nord-vest a Toscanei, de pe valea lui Serchio, asezata intr-una din depresiunile Alpilor Appuani, imbratisata de-o parte de Marea Tireniana, iar de cealalta de Appennini Tosco-Emiliani, cu o lunga si bogata istorie care a lasat urme trainice cam prin toate ungherele vazute si nevazute. Este printre altele, recunoscut a fi ca si “orasul cu o suta de biserici”.

Multe dintre ele au fost transformate de la destinatia lor initiala si sunt utilizate ca spatii socio-culturale unde se organizeaza diferite manifestari concerte, conferinte sau expozitii de pictura. Asa se face ca Biserca Sf. Antonie cel Mare ne-a fost data in concesiune in urma demersurilor purtate de Parintele Marina spre a fi utilizata de credinciosii ortodocsi care doresc sa-si exprime credinta stramoseasca si aici, departe de casa.

O echipa de specialitate a Comisiei de Bunuri Culturale a analizat indelung inainte de a-si da aprobarea pentru a se savarsi pictura in stil ortodox-bizantin. ”Au fost necesare numeroase adaptari din punctul nostru de vedere” - imi precizeaza pictorul Emil Stoica – “deoarece costructia care are elemente ale unui gotic tarziu a impus de la sine o adaptare, mai ales in partea superioara a sa. In total am acoperit cam 780 de metri patrati de pictura, iar ca structura materiala am folosit tempera grasa aplicata nu direct pe zid, ci pe o panza ca sa respectam convetiile facute... iar stilul este mereu acelasi: ca la Athos...!”...
”Predomina Albastrul...”-ii spun - “Ca la Voronet...!”- si astfel indreptam discutia mult mai mult spre Acasa...

Imagine: Wikipedia

Garbo

Ultima actualizare: 28 Mai 2013 @ 03:05

• 
• 

Mai multe despre Garbo