Renunta la 'rugina sufletului'! Apel la simplitate de Ernest Bernea

Omul a devenit mai putin liber…

Cu cat omul si-a creat mai multe nevoi, semn al unei inalte trepte de civilizatie, cu atat el a devenit mai putin stapan pe sine, cu atat a fost mai putin liber. Sufletul sau aparent inaltat, devenise lipsit de putere, se subtiase si se complicase. Cuprinzand ceea ce nu-i era firesc, renuntand la ceea ce ii era esential, pentru podoaba, si-a pierdut adevarata frumusete si tarie. Viata interioara a omului a avut toate aparentele unei cresteri adevarate; in realitate s'a petrecut o saracire si anume din cauza ca aceasta crestere nu era organica ci era o adunare, o adaugire.

Nevoia de a corespunde vremurilor, ambitiile si gusturile nenumarate, tot rafinamentul intelectual si estetic, l-au sedus si l-au indemnat catre o lume a decorativului si inutilului.

A fi o fiinta complexa nu este in sine o stare rea; dimpotriva. Trebue insa sa fie rodul unei serioase si firesti cresteri interioare, cresteri a elementelor esentiale, a stalpilor vietii noastre morale. Trebue sa fie o imbogatire a ceea ce ne apartine esential. Altfel ajungem la tipul omului modem, prezent inca intre noi si specific tuturor epocilor decadente, omul descentrat in care viata este nefireasca si vointa lipsita de indrumare. Povara trufiei, povara propriilor creatii ale omului, povara combinatiilor si constructiilor asa zisului progres cultural si civilizator, apasa inca sufletul celor mai multi dintre noi.

Omul a confundat Compexitatea cu complicatia

Foto: Shutterstock.com; subconstient, om, societate, omul modern, omul simplu

Omul acesta a confundat Compexitatea cu complicatia. Iata numele adevarat al starii sale interioare. De aceea este atat de nenorocit, de aceea este atat de greu de inteles si de satisfacut. Omul despre care vorbim este mereu nemultumit, mereu ridicat impotriva vietii si a conditiilor date. Omul complicat este o fiinta dificila si nenorocita.

In setea sa de progres si de civilizatie materiala, omul s-a descentrat, adica a confundat esentialul cu secundarul, dand o atentie deosebita celor ce nu-l alcatuiau in fond. Omul cetatii de azi este un om facut, este o fiinta artificiala. S-a construit infruntand legile fiintei sale morale. Tot ceea ce a fost adaugat nefiresc si a impodobit sufletul sau mandru, nu a facut decat sa-l scoata din fagasul destinului sau propriu, de om.

Renuntare la inutil, la rugina sufletului

Pentru ca o innoire sa fie posibila, omul trebue sa renunte la aceste podoabe ale modernismului, pentru a se reintoarce catre elementele originare ale fapturii sale.

Nu poate fi vorba de o renuntare la progres si nici de o intoarcere la "starea naturala" a unui filosof francez, ci de mergerea inainte de la inceput pe calea deschisa noua, in dezvoltarea omeniei si a tuturor virtutiilor ce-o alcatuesc. Ce inseamna pentru noi intoarcere? Inseamna renuntare la inutil, la rugina sufletului. Ce inseamna desvoltare? Ce inseamna progres? Inseamna crestere din samburele fiintei, inseamna, in limita superioara, inflorire. Aceasta inseamna a fi cult, a fi om superior, a fi distins si complex: inflorire. Sa ajungi sa-ti exprimi esenta. Nu intoarcere deci, nu oprire, ci crestere deplina si fireasca.

Garbo

Ultima actualizare: 10 Februarie 2014 @ 05:02

• 
• 

Mai multe despre Garbo