Instrucțiuni de utilizare a memoriei: Cum să ții minte ce nu vrei să uiți!

Adevărată super putere a creierului uman, memoria este esențială pentru funcționarea normală în viața de zi cu zi, dar și pentru identitatea fiecărui individ. Memoria ajută la îndeplinirea treburilor zilnice și cu ajutorul ei se formează amintirile. Avem nevoie de memorie pentru trecerea cu brio a examenelor, pentru șofat sau pentru a reține unde este parcată mașina. Totodată, amintirile formează povestea vieții unui om.

În Ține minte, carte publicată de Editura Trei, specialista în neuroștiințe Lisa Genova explică modul de funcționare a memoriei și ce trebuie făcut pentru a-i îmbunătăți performanțele. Cum să ții minte ce nu vrei să uiți? Iată 7 lucruri simple care îmbunătățesc randamentul memoriei.

Fii atent!

Să acordăm atenție lucrurilor pe care nu vrem să le uităm este esențial pentru memorarea lor. În lipsa atenției, amintirile nu se formează. În epoca multitaskingului, specialista în neuroștiințe Lisa Genova spune cititorilor să pună telefonul deoparte și să facă treburile pe rând, dacă vor ca acestea să le rămână în memorie. Cu un doctorat în neuroștiințe la Universitatea Harvard, Lisa Genova recomandă meditația de conștientizare și yoga pentru cultivarea capacității de a fi atent în momentul prezent. „O atenție maximă înseamnă o capacitate maximă de a memora”, explică aceasta.

Vizualizează.

Când învață, multe persoane obișnuiesc să folosească markere colorate, să sublinieze, să încercuiască sau să adauge note cu majuscule. Este un obicei foarte eficient pentru o mai bună memorare spune Lisa Genova. „Adăugând lucrurilor pe care dorești să le reții o imagine mentală, îți ajuți memoria. Întotdeauna”. Prin vizualizarea lucrurilor de memorat se adaugă mai multe conexiuni nervoase și se adâncesc asocierile. Astfel, amintirile create sunt mult mai rezistente în fața uitării.

Conferă sens!

Studiile despre memorie și performanțele ei citate de Lisa Genova în "Ține minte" evidențiază un lucru intuit chiar și de nespecialiștii în domeniul neuroștiințelor: oamenii rețin mai bine ceea ce are sens pentru ei. Informațiile haotice, fără nicio legătură între ele, sunt șterse din memorie în decursul a câtorva zeci de minute.

Cei care vor să memoreze anumite informații trebuie să le integreze într-o poveste cu sens pentru ei. „Când vine vorba despre memorie, sensul contează. Raportează ceea ce încerci să memorezi la lucrurile care contează pentru tine. Creează o poveste despre informațiile sau evenimentele pe care încerci să le reții. Poveștile pot fi memorate, fiindcă au un sens”, explică Lisa Genova.

Scapă de rutină!

Specialista în „știința de a memora și arta de a uita” spune foarte limpede în "Ține minte": „Monotonia este sărutul morții pentru memorie”. Lucrurile plictisitoare, repetitive se șterg din memorie ca și când nici nu ar fi existat. Memoria reacționează selectiv, reține mai degrabă întâmplările cu caracter de eveniment decât cele cufundate în cotidian. Aceasta este explicația din spatele faptului că primul sărut este mai întotdeauna reținut, pe când cel de-al 15-lea cade în uitare. Soluția de contracarare a acestui fapt este, potrivit Lisei Genova, folosirea imaginației pentru crearea unei povești care să scoată din rutină evenimentul care se dorește memorat.

Somnul ajută.

Disprețuit astăzi de multă lume ca o pierdere de vreme, somnul este unul dintre cei mai buni prieteni ai memoriei. Este nevoie de 7 până la 9 ore de somn pe noapte pentru consolidarea optimă a amintirilor create peste zi. „Somnul este esențial pentru a stoca în memoria de lungă durată ceea ce ai învățat și trăit. Dacă nu dormi destul, vei trăi a doua zi o formă de amnezie. Unele dintre amintirile tale de ieri vor fi vagi, inexacte sau chiar absente”, avertizează specialista în neuroștiințe. În plus, lipsa de somn crește nivelul de amiloid din organism și totodată riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Relaxează-te!

Un alt inamic redutabil al memoriei este stresul de lungă durată, devenit cronic. Dacă pentru perioade scurte acesta este benefic memoriei, stresul cronic o deteriorează și micșorează hipocampul. Cum stresul este deja o problemă la nivel global ce pare că nu poate fi evitată, Lisa Genova oferă cititorilor volumului Ține minte sugestii pentru gestionarea lui: „Prin yoga, meditație, mișcare și exerciții de conștientizare, recunoștință și compasiune ne putem antrena creierul să aibă mai puține reacții negative, să înfrâneze reacția incontrolabilă la stres, să rămână sănătos în condițiile stresului cronic, toxic”.

Exersează!

Proverbul care spune că „repetiția este mama învățăturii” conține un mare adevăr. Repetiția și recapitularea întăresc amintirile indiferent de tipul lor (semantice, episodice sau musculare). Pentru mai buna memorare a informațiilor pentru un examen învățarea spațiată (desfășurată de-a lungul unei perioade mai mari de timp) este mai eficientă decât „toceala”. De asemenea, „supraînvățarea (când stăpânești materia 100%, dar continui să înveți) consolidează și mai bine amintirea. Reții mai bine materia când te autoexaminezi și nu te mulțumești doar să o recitești”, explică experta în arta de a memora. Exersarea este benefică în cele mai multe cazuri, însă există și un pericol: rememorarea constantă unui episod poate conduce la abateri semnificative de la adevărul faptic – cu alte cuvinte, oamenii își pot aminti...minciuni.

În volumul Ține minte publicat de Editura Trei, Lisa Genova explică în detaliu mecanismele memorării, dar și pe cele ale uitării. Spune ce se poate face pentru îmbunătățirea memoriei și când uitarea trece în registrul patologic. Foarte interesant este capitolul dedicat prevenirii bolii Alzheimer. De altfel, acesta este subiectul romanului „Altfel… și totuși Alice”, tradus în 36 de limbi și transformat în serial pe Netflix.

Garbo

Ultima actualizare: 27 Decembrie 2022 @ 02:12

• 
• 

Mai multe despre Garbo