Prima femeie care a condus o oaste a Țării Românești pe câmpul de luptă! Doamna Chiajna și voința ei de fier

Viața ei, însă, a fost departe de a fi o simplă cronică a nobilimii; a fost o saga a luptei pentru putere, a intrigilor politice și a unei mame care nu s-a dat în lături de la nimic pentru a-și proteja copiii.

Născută aproximativ în jurul anului 1525, în Polonia, Ana - căci acesta era numele ei de botez - a fost crescută în spiritul nobilimii, educată pentru a face față provocărilor unei lumi dominate de bărbați. Chiajna a crescut sub aripa protectoare a mamei sale vitrege, Elena, care i-a oferit o educație aleasă. Frumoasă și ambițioasă, Chiajna a devenit o tânără de temut, cu o personalitate puternică moștenită de la iluștrii săi înaintași.

Căsătoria ei cu Mircea Ciobanul, domnul Țării Românești, nu a fost doar unirea a două inimi, ci și a două destine încărcate de responsabilitate și putere.

Doamna a Țării Românești

Viața Doamnei Chiajna a fost una de sacrificiu și luptă. După moartea prematură a soțului său în 1559, văduva a preluat frâiele puterii în numele fiului său minor, Petru Vodă cel Tânăr sau cunoscut și ca Nevârstnicul Petru, pe care l-a instalat pe tronul Țării Românești.

Nu a ezitat să se pună în fruntea armatei pentru a-și apăra drepturile și domnia fiului său, înfruntând boierii răsculați. Au avut loc trei bătălii cu oştile boierilor pribegi, în toamna lui 1559 la Româneşti, Şerpăteşti şi Boian, în urma cărora fiul ei a urcat pe tronul Ţării Româneşti.

Perioada a fost marcată de jocuri de putere, de încercări de alianțe prin căsătorie a celorlalți copii ai ei, multe dintre ele eșuate și de alte intrigi domnești. Chiajna a cântărit fiecare decizie și și-a impus voința în scena politică, chiar dacă alegerile ei îi supărau pe aliații, consilierii sau alți oameni importanți ai vremii pe care îi avea în jur.

În cele din urmă, după ce Doamna Chiajna a căzut în dizgrația turcilor, din cauza unor uneltiri din partea lui Ioan Sigismund, a lui Şeitan-oğlu și a ambasadorului francez la poarta otomană, Petru a fost chemat la Constantinopol și închis. Acesta era pedepsit pentru alegerile politice pe care mama sa le-a făcut în numele său, printre care se numără și refuzul mai multor pețitori ai surorilor domnitorului. Petru a murit, alături de familia sa, pe 19 august 1569 la Konya, în Asia Mică, unde fusese trimis în exil.

După moartea lui Petru, Chiajna a trăit o vreme la Alep, în Siria, unde își întreținea familia cu cei 20 de aspri zilnici oferiți de sultan. Aceasta este situația în care a găsit-o exploratorul L. Rauchwolffen, care a notat că era „o doamnă versată, vorbitoare fluentă de turcă și arabă”.

Doamna Chiajna, o femeie descrisă ca fiind „fără pic de rușine, dar cu o minte de bărbat, a înțeles că supraviețuirea și prosperitatea copiilor săi depindeau de relația lor cu imperiul dominant.

Turcirea fiilor: O alegere strategică de supraviețuire

Doamna Chiajna a făcut o alegere controversată, dar strategică, pentru a-și asigura supraviețuirea și influența familiei sale. În anul 1571, într-un gest de pragmatism politic, și-a îndemnat cei doi fii, Mircea și Radu, să treacă la Islam. Această decizie nu a fost una ușoară, dar a fost dictată de circumstanțele vremii și de poziția extrem de precară a familiei sale în fața Porții Otomane.

Pentru a scăpa de sărăcie și a elimina amenințarea pe care fiii săi o reprezentau pentru dușmanii lor, Chiajna i-a convins să se convertească la Islam, schimbându-și astfel destinul și renunțând la pretențiile asupra tronului Țării Românești. Acest act a fost, de asemenea, o formă de „răzbunare” împotriva boierilor care au uneltit împotriva ei și a familiei sale.

Prin „turcirea” fiilor săi, Chiajna a căutat să consolideze poziția familiei în administrația otomană și să asigure protecție împotriva intrigilor și amenințărilor interne și externe.

Mai mult, această decizie a fost influențată și de căsătoria fiicei sale cu sanğeac-beiul de Magnesia, viitorul sultan Murad al III-lea. Prin această uniune, Chiajna a căutat să-și întărească și mai mult legăturile cu imperiul, plasându-și familia într-o poziție favorabilă pentru a naviga prin complexitățile și pericolele politicii otomane.

Din umbra mamei, la lumina Imperiului: Povestea Dobrei, favorita Sultanului

În vremuri când destinul unei femei era adesea scris de mâna bărbaților, povestea Dobrei, fiica Doamnei Chiajna, se desprinde ca un basm cu răsturnări de situație și triumfuri neașteptate. Născută în sânul unei familii domnești, Dobra a crescut sub aripa protectoare a mamei sale, o femeie de o voință neclintită și de o inteligență ascuțită.

Când vânturile schimbării au suflat peste Țara Românească, și familia sa a fost nevoită să se refugieze la Stambul, Dobra a fost introdusă în complexitatea vieții de la curtea sultanului. Frumusețea ei, îmbinată cu spiritul viu și educația primită, a făcut-o să iasă în evidență, atrăgând privirile și favorurile celor de la putere.

Doamna Chiajna, cu abilitățile sale diplomatice, a reușit să o plaseze pe Dobra într-o poziție privilegiată, transformând-o într-una dintre cele mai influente cadâne ale sultanului, cunoscută în istorie cu numele de Nazperver Hatun.

Prin intermediul fiicei sale, Chiajna a țesut o rețea de alianțe și a exercitat o influență subtilă, dar puternică, asupra deciziilor care afectau nu doar familia sa, ci și echilibrul de putere din regiune.

Chiajna a fost o mamă devotată, gata să facă orice sacrificiu pentru copiii săi. A fost o strategă iscusită, o diplomată abilă și o ctitorieșă generoasă, înființând în 1552 una dintre cele mai vechi școli românești la Câmpulung Muscel.

A fost, de asemenea, o femeie de o inteligență ascuțită, care a știut să navigheze apele tulburi ale politicii vremii.

În cele din urmă, Chiajna a murit de moarte bună în 1588, posibil înmormântată în rit musulman, aproape de copiii ei pe care i-a iubit necondiționat. Moartea sa a încheiat un capitol plin de curaj și determinare, dar amintirea ei rămâne vie în inimile românilor.

Surse informații: enciclopediaromaniei.ro; historia.ro

Sursă foto: Jakub Krechowicz/shutterstock

Garbo

Ultima actualizare: 27 Mai 2024 @ 10:05

• 
• 

Mai multe despre Garbo