23 Iulie 2024 publicat în Cultura 16 share-uri

IN ACEST ARTICOL:

O poezie ca o gură de aer proaspăt în atmosfera caniculară de afară, ca o ploaie torențială de vară după zile fierbinți de arșiță și secetă... Îi aparține poetului George Topîrceanu, un mare clasic al poeziei românești! 
 

Furtuna - George Topîrceanu

Nimeni n-a rămas în stradă.
Norii negri vin grămadă.
Zboară frunzele uscate
În văzduh împrăştiate
Şi salcâmii stau să cadă:
Bate vântul, bate...

A ieşit de la răscruce
O femeie care duce
Un copil de mână... Sună
Porţi izbite de furtună
Şi femeia face cruce:
Fulgeră şi tună.

Dar a norilor năframă
Se sfâşie... Biata mamă,
Cu puterile scăzute,
Vrea copilul să-şi ajute
Şi cu glas pierdut îl cheamă:
- Hai cu mama, iute!

L-a luat acum în braţe.
Ploaia o izbeşte-n faţă.
Bolta parcă-i spartă-n două...
Cu mânuţele-amândouă
El de gâtul ei s-agaţă:
- Plouă, mamă, plouă!

George Topîrceanu (1886 - 1937), poet, prozator și memorialist român

Foto: Imagine de Carlos Rodrigues de la Pixabay

Foto fr si main: Menno van der Haven /Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri