Mărțișor - Semnificație, tradiții și obiceiuri în România

Ce este mărțișorul și care este semnificația lui

Mărțișorul reprezintă un simbol tradițional românesc ce vestește sosirea primăverii. Acesta constă dintr-un șnur împletit din fire albe și roșii, de care se atașează de obicei un mic obiect decorativ. Pe 1 martie, mărțișorul se oferă în dar, cu precădere femeilor și fetelor, marcând prima zi de primăvară și sărbătorirea soarelui și a renașterii naturii.

Rădăcinile acestei tradiții sunt foarte vechi, datând de milenii. Săpăturile arheologice au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul încă din neolitic, în urmă cu aproximativ 8000 de ani. Acestea erau alcătuite din pietricele vopsite în alb și roșu, purtate la gât.

Semnificația mărțișorului este multifațetată și înglobează mai multe aspecte:

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Babele lui Martie -Cine sunt, cum se aleg și ce semnificație au! Tradiții și superstiții de Zilele Babelor (1‑9 Martie) Horoscop integral (Berbec-Pești) pentru MARTIE 2025! Mărțișor vine cu ape line și noi începuturi, dar și cu mari schimbări Tarot de Mărțișor: La ce să te aștepți în prima lună de primăvară?

• Simbol al renașterii naturii și al venirii primăverii

• Talisman aducător de noroc și ocrotire

• Expresie a prieteniei, stimei și aprecierii

• Îmbinarea principiilor contrastante: iarnă-vară, întuneric-lumină

Culorile tradiționale ale șnurului de mărțișor poartă și ele semnificații aparte:

• Albul întruchipează puritatea, lumina, înțelepciunea

• Roșul simbolizează vitalitatea, pasiunea, energia primăverii

În tradiția populară, mărțișorul se purta pentru a aduce noroc, sănătate și protecție împotriva relelor. Durata purtării varia în funcție de regiune, de la câteva zile până la întreaga lună martie. La final, mărțișorul era de obicei prins de ramurile unui pom înflorit.

În prezent, mărțișorul rămâne un simbol esențial al identității culturale românești, fiind recunoscut de UNESCO ca parte a patrimoniului cultural imaterial al umanității în 2017.

Tragica și pasionala poveste de dragoste din opera Carmen de Bizet, la Opera Națională București, de Mărțișor RetroNight Fever, un super party de 1 Martie, la Kayus Lounge Brașov El Studio sărbătorește FEMEIA în luna martie cu reduceri la serviciile de înfrumusețare

Originea și istoria mărțișorului

Explorând mai adânc rădăcinile acestei tradiții, descoperim că mărțișorul are o istorie fascinantă ce se întinde pe milenii. Deși originile precise rămân învăluite în mister, descoperirile arheologice ne oferă indicii prețioase despre evoluția acestui obicei.

Cele mai vechi mărturii ale unor obiecte asemănătoare mărțișorului au fost găsite în situl arheologic de la Schela Cladovei, județul Mehedinți, și au o vechime de aproximativ 8000 de ani. Aceste artefacte constau în:

• Pietricele perforate vopsite în alb și roșu

• Coliere formate din aceste pietricele purtate la gât

Semnificația culorilor alb și roșu pare să fi existat încă din acele vremuri îndepărtate:

140 + ghicitori pentru copii și adulți grele cu răspuns

• Albul simboliza puritatea zăpezii și a gheții

• Roșul era asociat cu sângele, viața și renașterea naturii

În perioada dacică, mărțișoarele erau considerate amulete cu puteri protectoare. Dacii purtau la gât mărțișoare confecționate din pietricele albe și roșii, simbolizând:

• Roșu - sângele, soarele și viața (principiul feminin)

• Alb - claritatea apelor și înțelepciunea (principiul masculin)

O altă ipoteză leagă originea mărțișorului de perioada Imperiului Roman. În calendarul roman, 1 martie marca începutul anului nou și era dedicat zeului Marte - zeul războiului, dar și al agriculturii și fertilității. Această zi era celebrată prin oferirea de mici daruri și talismane.

De-a lungul timpului, forma și semnificația mărțișorului au evoluat:

• Inițial era reprezentat de o monedă legată cu un șnur alb-roșu

• Mai târziu a luat forma unor pietricele colorate înșirate pe ață

• În prezent, constă într-un șnur împletit alb-roșu de care se atașează diverse obiecte decorative

În 2017, tradiția mărțișorului a fost recunoscută de UNESCO ca parte a patrimoniului cultural imaterial al umanității, subliniind importanța și valoarea sa culturală.

Tradiții și obiceiuri de 1 martie în România

Odată cu sosirea primăverii, România se îmbracă în culorile mărțișorului, iar tradițiile și obiceiurile asociate acestei sărbători prind viață în toate colțurile țării. Ziua de 1 martie marchează debutul primăverii și este bogată în tradiții și obiceiuri de mărțișor transmise din generație în generație. Iată câteva dintre cele mai semnificative:

• Oferirea mărțișoarelor - În zorii zilei de 1 martie, bărbații dăruiesc mărțișoare femeilor și fetelor ca simbol al sosirii primăverii. Mărțișorul constă într-un șnur împletit alb-roșu de care este atașat un mic obiect decorativ.

• Purtarea mărțișorului - Femeile poartă mărțișorul prins în piept sau la încheietura mâinii timp de 1-12 zile, în funcție de tradiția locală. Se crede că aduce noroc și sănătate.

• Agățarea mărțișorului în pom - După ce nu se mai poartă, mărțișorul se leagă de ramura unui pom înflorit, punându-se o dorință care se crede că se va împlini.

• Alegerea "babei" - Fiecare persoană își alege o zi între 1-9 martie, numită "baba", despre care se crede că îi va influența norocul în anul respectiv.

În diferite zone ale țării există și obiceiuri de 1 martie specifice:

• În Moldova, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților pe 1 martie.

• În Dobrogea, mărțișorul se poartă până la sosirea berzelor, apoi se aruncă în aer.

• În Transilvania, mărțișoarele se agață la uși și ferestre pentru a alunga spiritele rele.

• În Banat, fetele se spală cu zăpadă în această zi pentru a fi frumoase tot anul.

Aceste tradiții de 1 martie mențin vie moștenirea culturală românească și întâmpină cu bucurie sosirea primăverii în fiecare an.

Când se dă și cum se poartă mărțișorul

Ritualul oferirii și purtării mărțișorului este la fel de important ca simbolul în sine, marcând tranziția de la iarnă la primăvară. Tradiția oferă câteva îndrumări clare despre când se dă mărțișor și cum trebuie purtat acesta:

• Mărțișoarele se oferă în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui.

• De regulă, bărbații sunt cei care dau mărțișoare de 1 martie femeilor și fetelor, ca semn de respect și apreciere.

• În unele zone ale țării, precum Moldova, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților pe 1 martie.

În ceea ce privește cum se poartă mărțișorul:

• Mărțișorul se poartă de obicei prins în piept sau la încheietura mâinii.

• Durata purtării variază în funcție de regiune, de la câteva zile până când se poartă mărțișorul timp de o lună întreagă.

• În mod tradițional, mărțișorul se poartă până la înflorirea primilor pomi fructiferi sau până la sosirea berzelor.

După ce nu se mai poartă, mărțișorul are diverse destinații:

• În multe zone, se leagă de ramurile unui pom înflorit, punându-se o dorință.

• În Transilvania, mărțișoarele sunt agățate la uși și ferestre pentru a alunga spiritele rele.

• În Dobrogea, mărțișorul se poartă până la sosirea cocorilor, apoi este aruncat în aer.

Indiferent de variațiile regionale, oferirea și purtarea mărțișorului rămâne o tradiție importantă care marchează sosirea primăverii în România.

Semnificații și superstiții legate de mărțișor

Dincolo de aspectul său decorativ, mărțișorul este încărcat cu o bogăție de semnificații și superstiții care reflectă profunzimea acestei tradiții în cultura românească. Mărțișorul este un simbol complex, încărcat cu multiple semnificații în tradiția românească. În esență, acest mic obiect simbolizează:

• Renașterea naturii și sosirea primăverii

• Echilibrul între principii opuse (iarnă-vară, întuneric-lumină)

• Noroc, protecție și bunăstare

• Prietenie, respect și apreciere

Culorile tradiționale ale șnurului de mărțișor au și ele semnificații aparte:

• Albul reprezintă puritatea, lumina, înțelepciunea

• Roșul simbolizează vitalitatea, pasiunea, energia primăverii

Există numeroase superstiții legate de mărțișor și de perioada în care acesta se poartă:

• Purtarea mărțișorului ferește de boli, deochi și farmece

• Mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi după ce nu se mai poartă, pentru a evita ghinionul

• Se crede că legarea mărțișorului într-un singur nod oferă protecție împotriva ghinioanelor

• În unele zone, se consideră că o femeie însărcinată nu trebuie să vadă cum se pune mărțișorul unui copil, altfel bebelușul se va naște cu un semn

Tradiții legate de ce simbolizează mărțișorul după ce nu se mai poartă:

• Agățarea în pomi înfloriți pentru a aduce noroc și prosperitate

• Păstrarea în casă ca amuletă magică împotriva trăsnetelor și molimelor

• Ascunderea sub o piatră sau un gard pentru protecție

Aceste semnificații și superstiții de 1 martie reflectă importanța mărțișorului în cultura tradițională românească, ca simbol al reînnoirii și speranței la început de primăvară.

Mărțișorul în alte țări și în cultura contemporană

Deși profund înrădăcinat în cultura românească, mărțișorul și-a extins influența dincolo de granițele țării, fiind adoptat și adaptat în diverse forme în țările vecine. În același timp, în era modernă, această tradiție străveche continuă să evolueze și să se adapteze noilor realități sociale și culturale.

Deși mărțișorul este o tradiție asociată în principal cu România, obiceiuri similare se regăsesc și în alte țări din regiune:

• În Bulgaria, tradiția se numește "Martenitsa" și implică purtarea unui șnur alb-roșu numit "martenitsa" până la apariția primelor semne ale primăverii.

• În Republica Moldova, obiceiul mărțișorului este foarte asemănător cu cel din România, fiind considerat parte a patrimoniului cultural comun.

• În Macedonia de Nord, mărțișorul este oferit ca simbol al primăverii și al norocului.

• În Albania, tradiția similară se numește "martis" și implică purtarea unui șnur alb-roșu.

În cultura contemporană, mărțișorul a evoluat și s-a adaptat noilor realități:

• Designul mărțișoarelor s-a diversificat, incluzând acum o gamă largă de materiale și stiluri artistice.

• În mediul urban, mărțișoarele sunt adesea înlocuite cu bijuterii sau accesorii mai sofisticate.

• Platformele online permit acum trimiterea de mărțișoare virtuale și felicitări digitale.

• Multe companii folosesc mărțișorul în campanii de marketing și promovare în luna martie.

Un aspect important al tradițiilor de mărțișor în era modernă este recunoașterea lor ca patrimoniu cultural:

• În 2017, UNESCO a inclus "Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie" în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

• Această recunoaștere a fost obținută printr-un efort comun al României, Republicii Moldova, Bulgariei și Macedoniei de Nord.

În ciuda schimbărilor sociale și tehnologice, esența mărțișorului ca simbol al primăverii și al reînnoirii rămâne puternică în cultura contemporană, adaptându-se și evoluând odată cu societatea. Această capacitate de adaptare, alături de semnificația sa profundă, asigură continuitatea și relevanța mărțișorului pentru generațiile viitoare.

Alte resurse despre mărțișor

• Mărțișor Buburuză

• Mărțișor din lemn

sursa foto: Elkhophoto, Natalia Maliseva, Marina Tachinska, R R, Alin Brotea

---

---