25 Martie 2024 publicat în Entertainment 19 share-uri

IN ACEST ARTICOL:

„Sunt bună la suflet, harnică, generoasă, foarte muncitoare și studioasă. Deși nu cred că o să mor vreodată și nu voi muri, tot învăț în fiecare zi. Nu stau locului deloc! Asta e, copii, mă laud. Dar e adevărat ce spun!” ,zicea Anca Parghel într-un interviu desfășurat în fața pianului său, de altfel unul dintre cei mai buni prieteni. Dar s-a stins, pe data de 5 decembrie 2008, sperând până în ultima clipă că va învinge cancerul ovarian. Cu câțiva ani înainte, aceasta reușise să învingă un cancer la sân. Ultima luptă i-a fost fatală. Odioasa maladie i-a curmat viața la doar 51 de ani, iar România a rămas fără una dintre vocile sale excepționale. 

 

Dacă ar fi să stabilim o linie de filiație a vârfurilor vocilor românești de jazz, ar fi trei nume reprezentative: Aura Urziceanu, Luiza Zan și Anca Parghel. Cea din urmă, din păcate, ne-a părăsit prea devreme, într-o zi de vineri, pe 5 decembrie 2008, la Spitalul Județean din Timișoara. Fusese diagnosticată în luna iunie 2008 cu o formă de cancer ovarian, iar la sfârşitul aceleiaşi luni a fost supusă unei intervenţii chirurgicale. În urmă cu câţiva ani, artista a mai fost diagnosticată cu cancer la sân şi după tratamente, boala a intrat în regresie.

Anca Parghel a fost internată în clinica de terapie naturistă și medicină alternativă Nova Vita din Belgrad. La începutul lunii noiembrie 2008, Anca Parghel a fost internată la Spitalul Universitar de Urgență „Elias” în urma complicațiilor apărute ca urmare a cancerului de care suferea de mai multe luni. În pofida tuturor tratamentelor încercate, boala și-a continuat evoluția.

Biografie

După ce a terminat Liceul de Muzică din Iași, Anca Parghel și-a continuat studiile la Conservatorul de Muzică tot din Iași, unde și-a dat licența cu lucrarea „Charlie Parker, un geniu al improvizației”.

Până în 1989, a predat canto, pian și improvizație la Liceul de Muzică din Suceava, în București, la Conservatorul de Muzică, în Belgia, la Bruges și Namur (La Marlagne), la Hanovra, Ravensburg, la Conservatorul din Leipzig, München, Oldenburg), în Germania, la Silsoe și Cleolaine Workshops în Marea Britanie și la Chișinău.

A cântat în cadrul marilor festivaluri de jazz începând cu 1984 (București, Brașov, Sibiu, Costinești, Iași, Nürnberg, Leipzig, Varșovia, Leverkusen, Viena, Liège, Tübingen, München, Linz, Zagreb, Varna, Lomza și Bratislava), dar și în cluburile de jazz din România, Bulgaria, Germania, Belgia, Austria și Elveția.

De-a lungul carierei, artista a împărțit aceeași scenă cu muzicieni români cunoscuți, între care Jhonny Răducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar și cu celebrități din jazzul mondial, cum ar fi Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Louis Rassinfosse, Phillip Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek etc.

Stabilită în Bruxelles, Belgia, Anca Parghel și-a continuat activitatea la catedră, ca profesor de jazz vocal la Conservatorul Regal de Muzică din Bruxelles și la Conservatorul Lemmens, dar și ca muziciană și vocalistă pe scenele de jazz din Belgia, Germania și Olanda în formule de trio, cvartet sau cvintet, a căror componență cuprinde pe Ciprian Parghel, la bass, Tudor Parghel, baterie, și Puiu Pascu, la pian.

Copiii i-au călcat pe urme

Până în ceasul morții i-au fost alături copiii: Tudor și Ciprian - rodul iubirii ei cu pictorul Virgil Parghel. Tinerii au moștenit talentul mamei. Tudor a urmat Conservatorul în Belgia, apoi a predat improvizație preț de câțiva ani. În 2013 și-a lansat prima piesă în limba portugheză alături de trupa sa, iar în anul 2016 s-a căsătorit. În memoria celei care i-a dat viață, tânărul și-a tatuat pe braț câteva cuvinte care să îi amintească de ea.

„Iubesc toţi oamenii, nu mă agăţ de unul singur, iubesc şi pietrele, şi florile, şi cerul albastru, şi soarele şi arăt asta, nu mă sfiesc- sunt cuvintele mamei mele, cele mai frumoase cuvinte posibile, exact ceea ce reprezenta ea, ce arăta ea, ce transmitea ea, de fiecare dată când mă uit la tatuaj îmi aminteşte', a mărturisit fiul Ancăi Parghel.

Ciprian, băiatul cel mare al regretatei soliste, lucrează tot în domeniul muzical. Față de fratele său, viața sa personală a foat puțin mai bogată. A avut o relație cu Ozana Barabancea, fostă elevă a Ancăi Parghel, apoi a avut trei copii cu trei femei. A treia nepoată a cântăreței de jazz s-a născut în anul 2015, mama sa fiind Irina Sârbu, artistă pe care Anca Parghel a apreciat-o, fiindu-i mentor.

Discografie

  • Tinerii dansează (Electrecord, 1986)
  • Soul, My Secret Place (Blue Flame, 1987)
  • Magic Bird (cu Mircea Tiberian) (Electrecord, 1990)
  • Indian Princess (Blue Flame, 1990)
  • Octet Ost (Amadeo, 1990)
  • Ron und Tania (Polydor, 1991)
  • Is That So? (Koala, 1992)
  • Airballoon (Nabel, 1992)
  • Beautiful Colours (Nabel, 1993)
  • Carpathian Colours (Nabel, 1994)
  • Jazz, My Secret Soul (Intercont Music, 1994)
  • Indian Princess (Jazz Specials Edition) (Miramar, 1995)
  • Noapte albă de crăciun / White Christmas Night (Prima Club, 1994)
  • Midnight Prayer (Intercont Music, 1996)
  • Primal Sound (Acoustic Music, 1999)
  • Zamorena (Roton, 2007) (ft. Tom Boxer)
  • Colind pentru România (Roton, 2008) (ft. Fly Project)

Foto: Shutterstock.com


Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion și am o experiență în presă de peste 6 ani. Am lucrat în publicații precum Ciao.ro, Fanatik.ro și Playtech.ro, la care se adaugă și un internship la DigiFM....

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri