În limba română, expresiile populare sunt adesea ca niște ferestre deschise către stilul de viață al oamenilor de altădată. Ne spun povești, ne dezvăluie obiceiuri uitate, ba uneori ne stârnesc și zâmbetul. Una dintre cele mai folosite expresii colocviale – „a freca menta” – pare, la prima vedere, doar o formulare haioasă pentru a spune că cineva pierde vremea. Dar adevărul din spatele acestei expresii este mult mai aromat (la propriu!) decât ne-am putea imagina.
Ce înseamnă, de fapt, „a freca menta”?
În limbajul de zi cu zi, spunem că cineva „freacă menta” atunci când se eschivează de la muncă, când se face că lucrează sau pur și simplu stă degeaba. E o formulare ironică, uneori chiar amuzantă, dar și un pic acuzatoare. Într-un birou, în familie sau între prietene, expresia apare atunci când cineva trage de timp, se preface că e ocupată sau ignoră complet lucrurile importante.
Dar de unde vine expresia românească? Cine freca, efectiv, menta?
O activitate reală devenită simbolul lenei
În trecut, mai ales în mahalalele Bucureștiului din secolele XIX–XX, existau comercianți și negustori care vindeau plante aromatice, printre care și menta. Înainte ca frunzele să ajungă în ceaiuri sau să fie folosite ca parfum natural, trebuiau zdrobite ușor, pentru a elibera uleiurile esențiale. Această sarcină, aparent simplă, era adesea dată ucenicilor sau celor care nu aveau un rol important în activitățile zilnice. Practic, „frecatul mentei” devenea o ocupație de umplutură – o muncă lentă, neproductivă, rezervată celor care nu aveau altceva mai util de făcut.
O altă posibilă explicație ar fi că unul dintre obiceiurile caselor boierești era ca masa pe care mâncau să fie frecată bine cu mentă care să țină la distanță muștele și alte insecte sâcâitoare. Pentru că era o îndeletnicire ușoară, slujnicele disputau între ele cine avea rândul să ”frece menta” de masă pentru a scăpa de alte munci mai grele.
Pe măsură ce trecea timpul, oamenii au început să asocieze această activitate banală cu lipsa de eficiență și cu lenea. Așa s-a născut, prin observație și umor popular, expresia pe care o folosim și astăzi, fără să ne gândim că are rădăcini într-o activitate cât se poate de reală.
Umor...mentolat
Românii au un talent aparte pentru a transforma observațiile zilnice în expresii savuroase. „A freca menta” este doar un exemplu dintr-un șir lung de expresii cu substrat istoric și cu multă imaginație. E fascinant cum o frunză de mentă, cândva mângâiată ușor între degete pentru a-i elibera aroma, a devenit în limbajul popular simbolul suprem al lenei și al simulării muncii.
Chiar dacă astăzi „a freca menta” are o conotație negativă, e interesant și chiar plăcut să știm că în spatele acestei expresii se ascunde o poveste parfumată, cu iz de ierburi aromatice și tradiții vechi. Data viitoare când o folosești, poate o vei face cu un zâmbet mai larg, știind că în urmă cu un secol cineva chiar freca menta – la propriu!
Parcursul meu profesional și construirea adultului de azi au două mari crezuri comune. Cred aprig și de neclintit în puterea cuvântului scris și în valoarea intrinsecă a fiecărui om. Acest lucru m-a determinat să...
De ce ajung femeile din România la psiholog. ”Trăim într-o cultură în care femeia e învățată să pună nevoile celorlalți înainte”
Metroul bucureștean scurtează drumul spre prevenția cancerelor asociate infecției cu HPV
“Love Fair”, târgul caritabil care schimbă soarta animalelor fără stăpân
Țările din Europa în care se fac cele mai multe transplanturi de celule stem. Pe ce loc e România?