Iubire nebuna, Iubire hulita... Despre dragostea care invinge

O poveste asemanatoare este cea a bunicii mele. Acum cateva luni o prietena de-a mea care avea in grija un batran a plecat in concediu si m-a intrebat pe mine daca stiu pe cineva care sa o inlocuiasca. Am intrebat-o pe bunica mea. Zis si facut, doar ca s-a intamplat ceva ce nimeni nu isi putea imagina ca o sa se intample: s-au indragostit. El a fost pilot de avion in cel de-al Doilea Razboi Mondial, a fost casatorit si are trei copii. A ramas singur acum 10 ani cand sotia lui a murit. Copiii nu prea il viziteaza pentru ca sunt prea ocupati cu vietile lor. Bunica mea este vaduva de 6 ani, locuieste cu noi, si pana sa il cunoasca pe „aviator” era trista. Era impacata cu ceea ce facuse si isi astepta linistita sfarsitul. Desi chipul ei este presarat cu insemnele timpului, este o femeie frumoasa, inteligenta si cu un suflet cald. Acum viseaza cu ochii deschisi, iese des si este fericita, cu adevarat fericita si isi face planuri de viitor.

Parintii mei vad relatia lor ca pe ceva absurd, nebunesc si revoltator. S-au opus de cand au aflat si nu vor sa inteleaga cum doi oameni in varsta pot sa se iubeasca. Lucrurile se complica pe masura ce bunicii mai iau cate o decizie care sa incinga spiritele acasa. Intr-o seara a venit bunica si si-a facut curajul sa imi spuna ca ea si „aviatorul” s-au hotarat sa plece la Roma. Niciunul nu stie nicio limba straina, niciunul nu a calatorit pana acum peste hotare fara sa fie intr-un grup organizat, dar isi doresc sa faca ceva nebunesc impreuna.. Mama s-a impotrivit puternic cand a aflat, dar nu are ce sa faca. Ce ar putea sa faca? Sa o inchida in casa? Si prietenele bunicii mele, si vecinele noastre cred ca si-a pierdut mintile. Isi fac cruce cand o aud vorbind despre el si au sfatuit-o in repetate randuri sa isi asculte copiii si sa renunte la nebunia asta. Bunica este intristata ca niciuna din persoanele ei dragi nu o inteleg si nu o sprijina, si chiar si ei i se pare o nebunie ceea ce se intampla, dar este o nebunie prea frumoasa si vie ca sa renunte la ea. Dar numai daca am putea sa ne punem in locul lor...Si daca am putea, ce am face? Am renunta asa usor la fericire? Numai de gura celor din jur?

Americanii spun „walk a mile in his shoes” (mergi o mila in pantofii lui – ceva asemanator cu a te pune in locul cuiva) atunci cand vorbesc despre cineva si nu inteleg prin ce trece. Nu poti sa decizi pentru cei din jurul tau pentru ca nu stii ce simt ei.

Eu o sustin pe bunica si sunt foarte fericita pentru ea. Sper sa fie iubita, respectata si inteleasa..

Nicoleta N.

Garbo

Ultima actualizare: 30 Noiembrie -0001 @ 12:11

• 
• 

Mai multe despre Garbo