Goana dupa iubire

„Daca nu iti place un lucru, schimba-l. Daca nu poti sa-l schimbi, schimba-ti atitudinea. Nu te plange.”, spunea Maya Angelou, iar eu imi repet in sine aceste cuvinte ori de cate ori simt nevoia sa ma plang si totusi nu o fac. Sa schimb eu lucrurile? Nu am cum... O alta atitudine? Poate ca da... Mi-am schimbat atitudinea de a privi viata, dragostea, oamenii si lumea insasi. Am incetat cu discutiile despre relatii si despre iubire, pomenind de ele ca de niste lucruri care stau la dispozitia oricui si care pot fi inlocuite atunci cand inceteaza sa se mai incadreze in tiparul pretentiilor noastre. Am invatat ca ne folosim de iubire mai mult pentru ca avem nevoie de ea, nu ca nu am putea trai si fara. Avem nevoie de aceste trairi unice in viata pentru ca ele nu vor fi niciodata egalate de vreun alt sentiment, iar unicitatea costa timp, suferinta, asteptare, framantare, rabdare si o viata intreaga de om.

Este suprinzator cum poate semana singuratatea cu petele de ulei de sub masinile luxoase parcate in locurile cele mai pretentioase. Provoaca panica si uimire, rumoare si revolta, intrebari fara raspunsuri sau raspunsuri ce mimeaza adevarul, dar omit sa-l rosteasca. De ce tocmai mie? De ce tocmai acum? De ce masina mea, cand sunt multe alte Dacii vechi care zac in parcari uitate de lume... si sub care nu vezi urma de scurgere de ulei? Iar unoeri nu avem timp sa ne intrebam de ce si cum pentru ca ne imprastiem incercand sa gasim solutii pentru problemele pe care tot noi ne incapatanam sa le dam nastere. In astfel de imprejurati, cum sa nu-ti doresti iubirea si sa pornesti in goana spre urmele ei?

Incercand sa aflam ce este iubirea, ignoram tot ceea ce nu este iubirea. Iubirea nu este refugiul singuratatii, iubirea nu este ruda de sange cu teama de singuratate, nu e nici sora snoaba a comoditatii, nu e nici eufemismul machiat al egoismului si nici nu este nici copia fidela a minciunii care omite adevarul. Intotdeauna am spus ca as da ani din viata mea pentru o clipa de traire absoluta, insa nu stiu daca as da o clipa de iubire absoluta pentru iubirea conformista si cuminte dintr-o viata intreaga. In loc sa pledez pentru iubire, as vrea sa spun ca iubirea nu este totul si ca viata in doi nu este minunea rupta din rai. Intr-adevar, pot fi minunate amandoua daca se gaseste echilibrul perfect intre a darui si a primi. Si cum sa nu fugi dupa iubire intr-o lume in care supravietuirea vine de multe ori din iubire? In iubire, iti permiti sa fii asa cum esti.

---

---