IN ACEST ARTICOL:
Copilul interior simte nevoia unui parinte care sa il protejeze si sa il asigure ca totul va fi bine, ca poate totul, ca are pe maini aripi invizibile care pot creste suficient de mult incat sa-l duca la destinatia visata.

Este posibil ca a fi copil sa nu fie doar a faza a biografiei cuiva, ci un strat al felului de a fi aflat in mod constant acolo pentru toata viata? S-ar putea ca a fi parinte sa nu fie doar o pozitie pe care un adult o ia fata de un copil sau adolescent, dar si fata de sine, fata de copilul interior? “, iata niste intrebari pertinente care ne sunt adresate in revista www.persephone-institute.com . De ce ne-am dori ca noi adultii sa ne intoarcem spre copilul din interiorul nostru? De ce nu am vrea sa fim parinti si pentru copiii dinauntrul nostru? Daca nu ne abandonam si nu ne abuzam proprii copii, de ce am abandona sau abuza copilul din interiorul nostru?

Foto Happy Women by Shutterstock.com

Daca l-am lasa, copilul din noi ar stii cum sa traiasca momentul prezent. Un copil nu ar intelege chiar toate lucrurile, dar spre deosebire de un adult si-ar putea vedea in continuare de fericirea sa, fara sa fie deranjat de acest lucru. Copiii nu isi iau greselile atat de in serios si atat de la modul personal. Suprinzator, dar copiii pot invata din greselile lor mai bine chiar decat adultii si pot intelege mai bine decat noi ca sunt responsabili pentru ele.

Copiii sunt lipsiti de grija si nu isi pierd timp pretios gandindu-se obsesiv asupra milioanelor de probleme care exista si pot exista. Copiii sunt mai flexibili si mai luminosi. Copiii nu se supara din nimic si au mai mult curaj si mai multa disponibilitate pentru a-si asuma riscuri. Copiii au o vitalitate incredibila. Copiii simt toate sentimentele intens. Acum simt intens pentru un anumit lucru, in secunda urmatoare pot fi capabili sa simta intens in privinta altui lucru. Ei nu judeca prea mult ceea ce simt si nu se ataseaza prea mult de sentimentele lor.

Sigur, acum nu trebuie sa ne comportam ca niste adulti iresponsabili si sa fugim ca niste copii de responsabilitatile noastre reale. Ca in orice pe lumea aceasta, echilibrul este secretul implinirii. “In final trebuie sa ne intoarcem la maturitatea noastra. Putem insa sa invatam din experienta distractiva a copilariei. Sa invatam sa ne intoarcem memoria catre vremurile amuzante ale copilariei si catre acele lucruri care ne faceau sa ne simtim in siguranta, impliniti, fericiti. Construieste pe acele amintiri intr-un fel care sa iti permita sa fii adultul responsabil influentat in bine de copilul fara nicio grija din interior”, se arata pe wikihow.com


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri