IN ACEST ARTICOL:
Modelul comportamental corespunzator sindromului Stockholm este o reactie de aparare a psihicului fata de potentialele traume sau fata de agresivitate. Victima intelege postura agresorului si se regaseste partial in identitatea acestuia. Manifesta ingaduinta si chiar empatie pentru comportamentul agresorului. Cel care face rau devine cel care face bine. Tine de abuzator sa ofere protectie si victima intelege perfect acest lucru. Accepta sa fie protejata. Bestia devine frumosul, agresorul devine potentialul salvator.

Chiar trebuie sa ne facem rau cu propriile maini? Cu permisiunea propriei constiinte si acordul tacit si categoric al sufletului?.. Manifestam mila, intelegere si compasiune fata de cel pe care strigam ca il iubim, inventam scuze acolo unde ele nu pot exista, amanam la infinit ceea ce ar putea sa insemne sfarsit de suferinta, ba chiar ne mintim pe fata si credem cu tarie in adevarul minciunii noastre, dam din umeri cu neputinta interpretand incompatibilitatile si nepotrivirile drept sfidare a destinului si acceptam situatia cu resemnare doar pentru ca non-prezenta lui a devenit de neconceput in viata noastra.

Cum ramane insa cu iubirea reala, umana si nu cu cea autoiluzorie? Traiesti acum, dar ai putea trai “pe veci” langa o iubire chin?


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri