SCRISOAREA UNEI MAME CARE MUNCESTE CATRE O MAMA CARE STA ACASA
Draga mama care muncesti acasa,
Unii oameni se intreaba ce faci acasa toata ziua. Stiu ce faci. Stiu pentru ca sunt si eu mama si pentru o perioada am facut si eu.
Stiu ca faci munca neplatita, o munca in care uneori nu primesti nici multumiri. Iar munca ta incepe in momentul in care te trezesti si nu se termina nici macar in momentul in care te duci la culcare. Stiu ca lucrezi weekendurile si noptile, iar sfarsitul zilei tale sau al saptamanii tale de munca nu pare a avea un sfarsit vizibil. Stiu ca recompensele tale sunt pline de bucurie, insa putine.
Stiu ca rareori ai timp sa servesti o ceasca fierbinte de cafea sau ceai. Stiu ca atentia ta este intotdeauna impartita in mai multe directii. Stiu ca nu ai timp sa te intinzi putin cand esti singura acasa, doar daca nu ai un singur copil care inca doarme in timpul zilei.
Stiu provocarile cu care te confrunti zilnic, uneori fara sprijinul partenerului sau fara alt ajutor. Toanele copilului, incidentele in care incerci sa il inveti obiceiurile de a folosi toaleta, bataliile cu mancare, mancarea de pe podea, creionul de pe perete, rivalitatea dintre copiii tai, micutul care nu pare sa se opreasca niciodata din plans. Stiu cum munca pare ca nu se termina niciodata, ca un ciclu fara sfarsit – faci cumparaturi pentru mancare, o pregatesti, gatesti, incerci sa iti hranesti copiii cu ea, o cureti de pe podea, speli vasele. Si peste trei ore o iei de la capat.
Stiu ca visezi cu ochii deschisi la momentul in care o sa ai o ora doar pentru tine, o ora in care sa-ti mananci pranzul in liniste sau sa tragi un pui de somn dupa-amiaza. Stiu ca uneori te intrebi daca merita totul si te gandesti cu o oarecare invidie la prietenele tale care au pauze de cafea la munca. Stiu ca partenerul tau ajunge uneori acasa seara, cand munca lui pe ziua respectiva s-a incheiat, si vrea sa se relaxeze. Chiar atunci cand tu ai nevoie cel mai mult de o pauza si acest lucru te face sa plangi.
Stiu ca sunt multi care nu te inteleg si nu pot aprecia dificultatile pe care le intampini atunci cand ai grija pe cont propriu, toata ziua, de copii mici. Sunt multi care isi imagineaza ca iti petreci ziua sorbindu-ti cafeaua in timp ce copiii tai se joaca linistiti. Stiu ca iti lipseste independenta financiara. Stiu ca te simti amuzata si cateodata suparata cand ceilalti te proclama “TGIF” (Thank Goodness It's Friday = Slava Domnului ca este vineri) deoarece fiecare zi a ta este la fel – nu exista nicio vineri, nicio pauza de la jobul tau. Stiu ca multi oameni nu intelegi ca tu muncesti – ca pur si simplu muncesti acasa, in cadrul unui job neplatit.
Draga mama care muncesti acasa, nu stiu cum o faci. Iti admir rabdarea infinita, abilitatea ta de a infrunta fiecare zi cu voiosie. Te admir fiindca reusesti sa aduci bucurie in vietile copiilor tai chiar si atunci cand te aduc la epuizare. Iti admir daruirea cu care esti o prezenta constanta in viata copiilor tai chiar daca nu este intotdeauna usor. Admir felul in care muncesti fara sa astepti o recompensa – nicio promovare, nicio faima, niciun salariu. Stiu ca vrei ca micutii tai sa se simta importanti si iubiti si, draga mama care muncesti acasa, tu faci acest lucru cel mai bine.
Am vrut doar sa stii ca inteleg. Suntem amandoua mame. Si stiu.
Cu drag,
Mama care se duce la serviciu
Autor: Carolyn Ee
SURSA: carolynee.net
Foto int: Mama si copil in bucatarie, Shutterstock
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri