De ce invidiez amantele si compatimesc sotiile?

Veti spune ca sunt exagerata, ca este doar un caz particular. Ca nu toate sotiile au soarta cunostintei de care va spuneam. Nu toate sotiile devin blazate, nu toate sotiile, din grija pentru a tine aprins focul casniciei, uita sa-si intretina propriul foc. Nu toate sotiile isi schimba prioritatile in viata, nu toate sotiile uita ca inainte de persoana sotului exista propria persoana.

Mamele noastre au fost sotii. Le-ati vazut deseori frangandu-si mainile din cauza ca nu au facut tot ce se poate pentru a fi suficient de frumoase pentru sotii lor? Nu, mai degraba de ingrijorare si preocupare pentru ca nu iese totul ca la carte. Pentru ca apar probleme, pentru ca sotul este nemultumit, deoarece copilul o solicita in permanenta... Ati vazut in schimb vreo amanta preocupata pentru ca nu este la inaltimea asteptarilor iubitului? Ati vazut vreo amanta pierduta printre obligatiile din acea zi si din ziua urmatoare? Sa incerc sa vad si eu mai bine..

Ati vazut vreo sotie care sa nu plaseze mai presus de iubire si pasiune siguranta pe care i-o aduce o familie? Ati vazut vreo sotie grabita sa nu isi plateasca facturile, grabita sa nu si ia copilul de la gradinita, grabita sa nu ajunga acasa ca sa-i pregateasca masa sotului si deloc speriata ca din lipsa de timp nu a reusit sa-si finalizeze proiectele la serviciu? Veti spune ca vremurile s-au schimbat. Vremurile da, insa sotiile nu... Ele sunt dintotdeauna aceleasi. Pentru altii, se uita pe ele. Si nu gasesc nimic rau, urat, demoralizant sau nedemn in asta.

Invidiez amantele pentru ca sunt capabile sa daruiasca fara sa aminteasca. Sunt capabile sa fuga de monotonie si plictis apeland la iubire (in cazul in care o fac cu adevarat si nu exista si altceva la mijloc). Se aleg cu amintiri si experiente care dor si le fac sa se cutremure, insa cel putin au amintiri. Sunt amintriri pertinente si consistente. Au fost realitate la un moment dat. Si ele, amantele au fost acolo, luptand si nelasand-se invinse de rutina.

Au suferit, au iubit, au gresit, au fost aratate cu degetul. Ca au fost iubite sau nu... aici da, am putea pune un semn al intrebarii. Aici am putea mai bine sa lasam sotiilor ceea ce spune ca le apartine de drept...

Amantele sunt capabile sa daruiasca fara sa aminteasca acest lucru. Sau cel putin se abtin sa nu o faca. Primesc si nu uita ca au primit. Sotiile daruiesc totul, insa vor si totul in schimb. Iar daca nu primesc, atunci cer. Si o fac cu reprosuri, cu tupeul celui care are tot dreptul sa o ceara. Invidiez amantele pentru ca au curajul de a iubi fara constrangeri si limitarile lui "trebuie".

Le invidiez pentru ca fac ceea ce eu nu cred as putea sa fac vreodata. Le invidiez pentru ca sunt sigura la un moment dat si pe mine o sa ma compatimeasca cineva.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo