Sunt soacra care inca nu-si uraste nora

Sa fac ce spune sotul meu, sa stau in continuare linistita si cuminte pe banca mea? Daca uneori nu o sa pot? Canapeaua naste mancarici, monstri si soacre cand stii ca ai un singur chip si fiul acela merita cu orice pret sa fie fericit si iubit. Dar mai mult decat mine nu ar putea nimeni sa il iubeasca, nu? Sau ar putea? Bineinteles ca o alta fiinta numita nora s-a nascut intru acest scop: are pe cine, are pentru ce, e harazita sa fie femeia vietii barbatului caruia eu i-am dat viata. Cunosc teorii, nu-mi sunt straine nici explicatiile psihologice si miturile despre categoria aparte a tagmei socrimilor pe care o formam, dar tot nu stiu ce o sa ma fac de acum incolo.

Pana incolo, m-am decis din prima secunda in care am intalnit-o: imi place teribil de mult fetiscana asta pe care a ales-o fiul meu ca nora a mea. Nici eu nu puteam face o alegere mai buna. De acest lucru sunt mandra si de inca unul sunt sigura: bunul gust l-a mostenit de la mine, talentul de selectie de la tatal sau. O sa invat sa o accept asa cum este chiar si atunci cand o sa fie altfel decat este acum. Poate ca o sa invete si ea sa ma accepte asa cum sunt cand nu sunt ca acum. O sa fiu oare singura soacra care nu-si uraste nora?

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo