Pippi Sosetica, spaima zmeilor

A fost odata ca niciodata o fetita care asculta povestile citite de mama sa, caci desi era de vremea scolii, asa o toropeala o prindea spre seara incat nimeni, cu nici un chip, nu reusea sa o determine sa citeasca de una singura. Fetita asculta cuminte, ca orice fetita pregatita de culcare si doar intreruperile-i dese lasau sa se inteleaga ca nu adormise inca: „Da’ ce-nseamna „sfredelus””? „Da’ „costor””? „Da’ „au dat iurus prin sat””? „Da’ „cu toata lumea se naravesc””? Acuma mama, obosita dupa o zi de lucru, nu gasea intotdeauna sinonime pe masura intelegerii copilului ei, e drept ca-i era greu sa le gaseasca si pentru ea, iar fetita isi arata nerabdarea, inca inainte de a fi lamurita: „Si? Si mai departe?”, ceea ce nu era deloc in favoarea firului povestii. Ca „Spaima Zmeilor” a lui Ioan Slavici era un basm cu arhaisme greu de dezlegat mama pricepu pana la urma, dar se mira cum de si altele puneau la grea incercare memoria ei de adult. „Procleta”, bahnita” si expresii precum „flecariti la glume si la cate nagode toate” din „Insir-te margarite” ale lui Petre Ispirescu o facura sa stea „nitel la chibzuri”, vorba ceea. Au nu cumva erau greoaie vorbele? „Ea dupa gateje prin padure, ea cu tabuietul in spate la moara, ea in sfarsit in toate partile dupa treaba. Cat era ziulica de lunga, nu-si mai strangea picioarele”, citi ea din „Fata babei si fata mosneagului”, dar nici Creanga nu paru sa trezeasca fiicei sale o alta curiozitate decat cea imediata, a sensului cuvintelor necunoscute.

Iar daca in tot talmes-balmesul arhaismelor din „Soacra cu trei nurori” - „pojijia”, „migaia”, „strujit” - se gasi si ceva bun, apoi acesta fu diminuarea violentei actelor de razbunare puse la cale de nurori: „luara pe baba de par, s-o izbira de toti paretii, pana i-l dogira... s-o framanta cu picioarele s-o ghigoseste”.

Femeie desteapta, mama insa nu facu nici o legatura intre cosmarurile fetei ei si lectura de dinainte de culcare, si abia cand aceasta se zvarcoli prin somn strigand ca nu vrea sa i se taie o bucata de carne de pe picior avu asa o banuiala, cum ca fata ei se identifica in vis cu Praslea cel Voinic. Cum si iezii fusesera mancati de lup, Alba ca Zapada, pe punctul de a fi disecata de cutitul vanatorului iar burta lupului din Scufita Rosie, taiata cu o foarfeca, mamei nu-i mai nu fu greu sa ghiceasca subiectul viselor de noapte.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo