Doar 1 din 3 români completează formularul 230, prin care pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către o cauză socială în care cred, bani care în caz contrar rămân la bugetul de stat;
• Mulți dintre cei eligibili nu o fac din motive care țin de lipsa timpului sau din percepția că procedura este birocratică, deși a fost mult simplificată, iar timpul de completare online a formularului este de maximum 2 minute, ONG-urile ocupându-se direct de depunerea formularelor la ANAF;
• O analiză Ajungem MARI, cel mai mare program național pentru copiii și tinerii din sistemul de protecție, arată că 15 angajați cu un salariu mediu net pe economie pot susține nevoile educaționale ale unui copil abandonat timp de un an;
• Termenul limită până la care se poate face redirecționarea este de 15 mai.
În România există aproximativ 6 milioane de persoane care îndeplinesc condițiile de a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit (salariat, pensionar sau care a obţinut cu un an în urmă venituri din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală sau închirieri de bunuri), conform datelor emise de Institutul Național de Statistică și
ANAF.
Dacă toți cei eligibili ar completa formularul 230, statul ar vira ONG-urilor anual aproximativ 200 de milioane de euro într-un an. În fapt, în 2022 au fost direcţionate mai puţin de 60 de milioane de euro către cele peste 100.000 de organizaţii non-profit existente în ţara noastră, formularele 230 fiind completate de 1,7 milioane dintre contribuabili, conform acelorași date.
De ce nu completează românii formularul 230
Un mini-sondaj realizat de Ajungem MARI în rândul comunității sale arată că principalul motiv pentru care oamenii nu redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către un ONG este lipsa timpului alocat completării formularului, urmat îndeaproape de convingerea că procedura este mult prea complicată, precum și lipsa de atașament emoțional față de o anumită cauză.
„Am impresia că este foarte complicată procedura. Sunt mereu în alergătură, am multe lucruri de făcut și nu reușesc să-mi găsesc câteva minute de liniște să mă uit cu atenție pe formularul 230 și să îl completez. Vreau să redirecționez acești bani, chiar mi-aș dori să decid eu unde să meargă banii respectivi, dar am rămas cu ideea că este un lucru care îmi mănâncă foarte mult timp și atunci nu mai ajung să fac asta”, spune Alina, unul dintre respondenți.
Realitatea este că după ce în urmă cu câțiva ani procedura fusese extrem de complicată, acum lucrurile au fost mult simplificate, iar contribuabilii nici măcar nu mai trebuie să depună ei actele, se poate ocupa în mod direct ONG-ul către care decid să direcționeze acești bani.
„Am observat că deși sunt deja ani de când statul ne-a acordat nouă, ONG-urilor, posibilitatea de a prelua această misiune, de a depune formularele, am observat că sunt încă foarte mulți oameni care consideră că este o procedură greoaie. Realitatea este că nu durează mai mult de 2 minute, mai ales dacă alegi să redirecționezi online. Tu completezi datele personale și semnezi, datele noastre sunt deja completate, iar platforma generează automat formularul în format PDF și îl trimite către noi. Le centralizăm și apoi le trimitem către ANAF, fără ca persoana care a redirecționat cei 3,5% să mai facă ceva în plus”, spune Vivianda Nicolae, vicepreședinte Ajungem MARI.
Cât putem ajuta copiii abandonați, completând formularul 230
Ajungem MARI, programul educațional cu cea mai mare acoperire națională care sprijină copiii instituționalizați, face un apel către persoanele cu venituri să redirecționeze gratuit cei 3,5% din impozit pentru a susține cauzele în care cred.
Prin direcționarea acestui procent către Ajungem MARI, ONG-ul îi poate susține în continuare pe cei 3.000 de copii din București și din 24 de județe cu care lucrează și poate ajunge să ofere acest program unui număr și mai mare de copii și tineri vulnerabili. În prezent, există 45.000 de copii în sistemul de protecție, cărora li se adaugă an de an alți 9.000 de copiii care intră în sistem ca urmare a abandonului, abuzurilor sau tragediilor care le lovesc familiile.
Fiecare formular completat se transformă în ședințe de psihoterapie pentru copiii vulnerabili, în rechizite, ieșiri educative sau excursii, logopedie, cursuri de calificare sau vocaționale sau tabere de dezvoltare personală.
„Am să ofer un exemplu practic despre ce înseamnă acești bani pentru Ajungem MARI și ce facem cu ei. Presupunem că anul trecut am câștigat lunar 3.565 lei, salariul mediu net pe economie. Dacă 15 persoane redirecționează 3,5% pentru Ajungem MARI, strângem 2.640 de lei. Asta înseamnă aproximativ 1 an de educație interactivă cu voluntarii (500 de lei), 1 lună de cursuri de desen, teatru sau dans (200 lei), 1 an de ieșiri educative/excursii (600 de lei), 1 lună de psihoterapie (480 de lei), 1 lună de logopedie (480 lei) și 1 lună de consiliere vocațională (500 de lei) pentru un copil abandonat”, mai spune Vivianda Nicolae.
Aceste fonduri au fost deja virate statului din veniturile câștigate anul trecut și nu presupun o cheltuială suplimentară. Prin completarea formularului 230, contribuabilii decid unde anume își doresc să meargă suma respectivă.
Formularul poate fi completat de persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, din pensii, activități independente/agricole, venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din cedarea folosinței bunurilor. Termenul limită pentru completarea formularului este 15 mai 2023.
Ajungem MARI este unicul program naţional care susţine pe termen lung educaţia copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi şi din medii defavorizate. Sunt peste 3.000 de copii sprijiniţi de o echipă de 1.400 de voluntari, în Bucureşti şi 24 de judeţe din ţară. Mai multe informații despre organizație și proiectele desfășurate puteți citi aici pe www.ajungemmari.ro.
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară