In iubire nu trebuie sa ramai corigent niciodata

M-am gandit de foarte multe ori cum ar fi sa ramai corigent la iubire. O intrebare prosteasca la prima vedere, fara note, fara catalog; parca si acum dupa atatia ani imi mai amintesc cum m-am indragostit prima data. Astazi, cand fetita mea are aceeasi varsta la care si eu il visam pe cel mai frumos baiat din lume, lucrurile stau altfel. Mai ales ca experienta de viata te invata sa treci peste toate si sa incerci totdeauna sa o iei de la capat. M-am gandit sa va scriu sau sa raman cu povestea mea pastrand-o in sertarul sufletului meu. Descarcandu-ma insa, imi dau seama ca am castigat, mai ales ca e o lectie de viata din care se pot invata multe.

Apropo de scoala, a fost o iubire la prima vedere. O dragoste mai putin acceptata de ai mei, care, indubitabil s-a finalizat printr-o casatorie tot atat de rapida ca si iubirea. Fara sa stie parintii asteptam un copil, asa ca nunta a fost pe cat de frumoasa, pe atat de nesperata si fara un viitor promitator pentru mai tarziu, a fost un compromis. Sotul meu, Victor, caci asa il chema, stia si imi reprosa in felul sau ca era mai bine sa mai asteptam, sa ne mai cunostem, copilul il puteam creste si cu un simplu test de paternitate.

Azi asa, maine asa, totul pana intr-o zi cand dupa discutii repetate, la vreo sapte-opt ani de casatorie, fetia a fost martora cand tatal ei a rabufnit: ,,Daca nu era mucoasa asta as fi avut aun viitor cu o femeie care ma merita!". A fost ziua in care paharul suferintei si al ironiilor suportate in toti acesti ani au luat sfarsit. Eram matura, terminasem o facultate, aveam un loc de munca cu care sa ma intretin si pe mine si fetita, parintii ma sprijneau in continuare... GATA mi-am zis! si am pus punct unui episod al vietii.

Gandul meu a fost acela de a nu ma mai indragosti niciodata, aveam cui sa impartasesc dragostea: fetitei mele, Adelina. Si totusi...s-a intamplat. Eram la mare, cativa ani mai tarziu, fetita era in anul I de liceu. Desi crescuse, ma insota mai ales in concediu, asa ca seara am ramas pe terasa spre a ne bucura impreuna de briza marii.

Nici acum nu realizez cum s-a intamplat. Desi ganditoare, mi-am data seama ca cineva de la o alta masa ne spiona discret. La inceput am crezut ca e vorba despre Adelina si nu am dat importanta, pentru ca la respectiva masa erau un barbat, cam de varsta mea impreuna cu un pustan (acum stiu ca era fiul sau). Nu era prima data cand privirile noastre se intalneau, mai din intamplare la iesirea din hotel , ori ca asa trebuia sa fie, puneam prosoapele de plaja cam in acelasi loc, ce mai, i-am zis fetitei: Adelina te curteaza un baiat supravegheat totdeauna de tatal sau.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo