Impactul emotional pe care il poate avea pierderea unei sarcini poate fi insa mult mai puternic decat impactul fizic. Durerea... mai acida decat toate durerile pe care le-ai simtit vreodata. Tristetea care te incearca... mai neagra decat toate depresiile care te-au incercat vreodata. Chiar daca fetusul nu este inca perceput ca o fiinta separata, legatura emotionala puternica care se stabileste inca de la aflarea vestii nu poate fi negata. Sarcina este perceputa de viitoarea mamica ca facand parte din ea. In momentul in care acea partea din ea dispare, apar socul si negarea (“acest lucru nu mi se poate intampla tocmai mie, nu mie...”), ramane golul sufletesc, incep seriile de intrebari menite sa gaseasca un raspuns (“de ce...daca eu am avut grija de mine, de ce daca eu am avut grija de copilul meu?...).
O sarcina dorita este insotita de o avalansa de speranta, mai ales ca in jurul ei se construiesc planuri si visuri noi. Pe neasteptate, subit, toate aceste visuri si sperante proiectate in jurul viitoarei vieti sunt daramate. Durerea resimtita imediat este reactia emotionala in fata unei pierderi, chiar daca copilul nu a fost vazut sau tinut in brate niciodata. Amestecul de emotii resimtit dupa un avort spontan poate fi debusolant. Tristetea nu este singurul sentiment care insoteste pierderea unei sarcini. Sentimentele de manie si furie isi pot face si ele simtita prezenta, canalizandu-se fie inspre tine insati, fie inspre partener, fie inspre sarcina pierduta. Sunt insa unele femei care reactioneaza intr-un mod diferit: se invinovatesc si isi considera propria reactie oarecum exagerata, avand in vedere ca acel copil a fost practic mai mult o proiectie imaginara" decat o realitate.
Probabil te intrebi cum poti face diferenta dintre o simpla tristete de dupa pierderea unei sarcini, care e si fireasca, si o depresie in toata regula. Tristetea si mahnirea atrag dupa sine pierderea increderii in sine, sentimentul de esec ca si femeie, in timp ce depresia acuta se caracterizeaza prin sentimente puternice si oscilante de inutilitate, prin insomnii sau cosmaruri, prin stari de agitatie nervoasa sau de apatie fizica si emotionala, prin dificultati in indeplinirea activitatilor zilnice (imposibilitatea de a avea grija de tine, imposibilitatea de a munci sau de a avea grija de ceilalti copii), prelungirea simptomelor pentru o perioada prea lunga de timp (peste un an), pierderea sensului existentei, gasirea refugiului in consumul de alcool sau droguri, prezenta persistenta a gandurilor sinucigase ("nu mai are niciun sens sa traiesc"..), sentimentul de rusine, regretul acut, imposibilitatea de a mai relationa cu partenerul de viata, nevoia continua de a te afla singura.
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri