Nu te mai iubesc, draga mea...

“Prietenii mei apropiati erau foarte iritati, nu intelegeau purtarea mea: <<Cum poti, pur si simplu sa accepti ceea ce iti face? Da-l afara! Ia-ti un avocat!>>.

Mi-am urmat acceasi linie si cu ei. Acest om ma ranea, insa problema lui nu o puteam rezolva eu. De fapt, trebuia sa ma dau la o parte din calea lui, pentru ca el sa poata sa isi rezolve singur problema.

Stiu la ce va ganditi. Ca am fortat lucrurile. Ca sunt slaba si speriata si ca am fost in stare sa dau la o parte orice, doar ca sa imi tin familia impreuna. Ca probabil sunt una dintre acele femei care ar indura abuzul psihic doar ca sa pastreze imginea unei familii. Dar pot sa va asigur ca nu sunt asa. In acel moment ajunsesem sa inteleg ca nu eu eram radacina problemei sotului meu. El era. Trebuia sa nu stau in calea lui.

Luasem hotarirea de a-i acorda timp: sase luni. Am avut in acea perioada zile bune si zile proaste. In zilele bune ma purtam foarte demn. Ii ignoram iesirile in oras si atitudinea nemiloasa. In zilele rele, petreceam in soarele de august, in timp ce copiii se jucau, urland la el in gand. Dar nu am ezitat nicio clipa. Stiu ca suna ridicol atunci cand ti se spune: <<Nu lua in nume personal daca barbatul tau iti spune ca nu te mai iubeste>>, uneori chiar asta trebuie sa faci.

In loc sa invoc ultimtumuri, sa tip si sa plang si sa implor, i-am dat alternative. Am creat o vara plina de buna-dispozitie pentru mine si copii iar el era bine-venit sa impartaseasca acestea cu noi, daca ar fi vrut. Daca nu ar fi ales sa isi revina, i-am fi dus lipsa, dar am fi fost in continuare bine. Si suntem bine si acum.

Da, si credeti-ma, chiar am vrut sa ii spun sa se linisteasca si sa il presez sa ramana. Sa ma iubeasca, sa lupte pentru ceea ce creasem impreuna. Totusi nu am facut asta. Am facut gratare, am facut limonada. Am pus masa pentru patru. L-am iubit din departare”.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo