De cate ori putem iubi in viata?

Romanticii vorbesc despre singura mare iubire si suflete pereche, optimistii spun ca putem iubi de mai multe ori in viata, norocosii traiesc mai multe iubiri, iar Maria nu crede in dragoste.
Am adunat mai multe pareri, mai multe ganduri. Au acceptat sa isi deschida sufletul si sa ne raspunda cateva persoane dragi, colegi de-ai nostri.
Numai o singura data
Mi-as dori sa pot crede ca in viata iubesti de mai multe ori. Ori ca iubesti de fiecare data altfel. Sau ca orice varsta isi are iubirea unica. Insa eu cred cu tarie ca oamenii care fac asemenea afirmatii nu au intalnit niciodata marea iubire. Poate ca intr-un fel ii invidiez pentru ca ei pot visa si pot fi fericiti cu cel sau cea care le sta alaturi. Insa sunt constienta ca eu am fost privilegiata sa imi intalnesc sufletul pereche si sa il pot iubi cu tot sufletul si toata daruirea de care dispune o fiinta umana... poate chiar putin mai mult.
Cu ce am ramas? Un suflet la fel de sfaramat care doare la fel de mult precum in ziua in care ne-am despartit, amintiri despre ce inseamna fericirea la superlativ si un gust amar ce revine ori de cate ori privesc spre viitor. Caci nu mai pot iubi si nu mai sper vreodata ca un barbat imi va fura inima. Explicatia este simpla: ori de cate ori iubesti ai impresia ca barbatul respectiv este mai bun decat oricare altul inaintea lui. Este, daca vreti, o definitie partiala a iubirii. Ei bine, eu nu pot gasi un altul mai bun decat jumatatea mea. Pentru ca el era perfect. Pentru mine. Pentru sufletul meu. Pentru trupul meu. Pentru viata mea. Cine poate depasi perfectiunea?
Oana
Niciodata
Nu va vine sa credeti? Imi pare rau. Asta cred. Cred ca iubirea a fost inventata. E un fel de Mos Craciun mai “feroce”. Dar daca aveti inteligenta si curajul necesar pentru a analiza “iubirea” va veti convinge destul de repede. Dar stiu, e o minciuna frumoasa. Camus spunea ca singurul om pe care l-a putut iubi real, fara dubii, fara egoism si fara o oglindire a propriului “eu” era... mama lui. Am crezut in iubire. Dar ce e iubirea? Nu e cumva acel sentiment puternic care va dainui etern? Sa cred intr-o iubire care dureaza doi ani sau intr-o iubire care trece in cateva luni ar insemna sa pot crede ca Mos Craciun e un criminal in serie care in loc de cadouri livreaza mitraliere in Irak. Nu pot face asta. Pot crede in atasament, pasiune, regasire, obisnuinta, dorinta de a da si a primi afectiune. Nu pot crede in iubire decat ca si concept. Concept teoretic imposibil de aplicat in realitate. As putea rezuma astfel...iubirea e prea buna pentru oameni.

---

---