De ce iubim?

Au fost spuse atatea lucruri despre iubire incat ma gandesc ca este de prisos sa mai adaug cate ceva in aceasta privinta. As vrea totusi sa pledez pentru iubire nu pentru ca este luna declarata a iubirii sau pentru ca tocmai a trecut Ziua Indragostitilor, ci pentru ca am aflat si eu (ca milioanele de oameni de pe planeta) ca iubirea este cea care da sens vietii.
Se spune ca marile povesti de dragoste isi au marile lor inceputuri. Povestea mea de iubire nu incepe cu “a fost odata”, ci ia nastere, fierbe si se degaja simplu intr-o frumoasa seara de ianuarie. Da, am descoperit stupefiata ce este iubirea intr-o seara de ianuarie. Am incercat sa-i dau o forma. Mi-am dat seama ca nu o pot surprinde in cuvinte, nu pot spune ce este iubirea, pot spune doar cum este. Si este dureros de minunata!... Atat de minunata ca brusc tu nu mai esti tu, el devine parte din tine, din fiinta ta, parte din univers. Iar tu o porti mai departe in gandurile tale, in inima ta, in faptele tale.. Treptat, surasul lui devine parte din zambetul tau, respiratia lui - parte din oxigenul tau. El devine tu!
Am cautat atunci sa aflu motivul, uitand ca pierd magia clipei... De ce, de ce? De ce il iubesc? Sa fi fost soapta dulce a glasului lui, sa fi fost gesturile delicate facute din varful degetelor, sa fi fost privirea pierduta a ochilor sau zambetul fugar din coltul buzelor ce m-au determinat sa il iubesc? Sa fi fost exuberanta tinereasca pe care o degaja fiinta lui, sa fi fost melancolia de care este cuprins uneori, personalitatea lui atat de puternica, bucuria de a se infrupta din micile evenimente cotidiene sau copilul din el? M-am gandit ca asa-zisa vina o poarta non-conformismul lui, tradat de incercari teribile de a se conforma… Inselandu-ma inca o data, am aflat si raspunsul: tot simplu, dar ucigator de dureros, intr-o seara de februarie, seara iubirii noastre. Il iubesc pentru ca el este ...el.
La fel de simplu, intr-o seara de februarie, am aflat ca nu sunt nici primul si nici ultimul dintre pamanteni animat de focul dragostei. Abia atunci am putut spune pentru prima oara ca iubesc. Fara sa ma mai intreb de ce il iubesc! Am aflat ca iubirea inseamna explozie de fericire, iubirea este sirul lacrimilor prelinse pe obraz, este durerea inabusitoare din suflet, este speranta plecata si revenita pe pamant. Este fiinta lui... care este lumea ta. Suntem noi …doar noi si povestea noastra de dragoste.

---

---