Poveste cu inceput si sfarsit

Eram la inceput: de drum, de viata, de relatie. Si imi doream alaturi un baiat alaturi de care sa vibrez, sa-mi traiesc si sa-mi exprim pasiunea, energia si iubirea. Vroiam sa ies la suprafata din interiorul meu printr-o inlantuire de gatul unui baiat. Nu aveam decat o descriere in subconstient a celui ce avea sa-mi fie iubit. Eram hotarata, dificila, paream inabordabila si rece. Si am intalnit baiatul care conform portretului schitat de subconstientul meu, parea sa fie intruchiparea cea mai reusita. Ne-am lipit uul de altul ca timbrul de scrisoare. Paream facuti unul pentru celalalt, parca uniti de hazard intr-o discoteca, in mijlocul tumultului si al freneziei pasilor de dans latino. Destinul meu parea ca luase forma acestui baiat atletic, bland, calm, sigur pe el si cuceritor.

Sub aparenta masca a intamplarii a survenit si o a doua intalnire, neasteptata, nearanjata. S-a produs acel “click” si de atunci a inceput sa se desfasoare sub pasii existentei noastre lungul covor rosu al iubirii, presarat cu petale de trandafiri, lacramioare, flori de nu-ma-uita.....Eram invaluiti in acea misterioasa si sclipitoare ceata care ne ia mintile, ne duce departe pe taramuri stiute doar de noi; fuzionasem intr-un intreg care parea complet si fara cusur. Era iubire, ce sa mai. Atat cat reuseam noi sa definim acest concept de la nivelul dezvoltarii personale de atunci.

Ne simteam iubiti si impliniti prin iubire. Atat cat intelegeam noi implinirea la acel moment. Si acel “moment” a tinut cam sase ani! S-au consumat atatea trairi, s-au descatusat atatea dorinte si pasiuni, s-au spus atatea cuvinte si s-au rostitt atatea soapte. S-au uscat pe obraji atatea lacrimi si....s-au invatat atatea lectii. Am invatat ce era iubirea. Definita prin prisma relatiei barbat-femeie (frumoasa, magnifica, dar incompleta ca si esenta si profunzime – privita azi retrospectiv si mai matur).

Treceam prin timp in pasi de dans, mana in mana, cu ochii plini de scantei, cu buzele si trupurile incinse de focul aprig al dorintei. Scopul existentei acestui Pamant era acela de a sustine pasii nostrii, de a fi martorul tacut si ingaduitor al inlantuirii noastre scrisa parca in stele.

Garbo

Ultima actualizare: 30 Noiembrie -0001 @ 12:11

• 
• 

Mai multe despre Garbo