Greenpeace: Măsuri fără precedent împotriva schimbărilor climatice, votate la Bruxelles. Cum vor impacta România?

Comunicat de presă

Pentru a se adapta la aceste noi planuri europene, România va trebui să schimbe fundamental strategiile sale privind sectorul energetic, transportul și alte domenii care influențează amprenta de carbon a acesteia.

Ce a decis Parlamentul European?

Atingerea neutralității climatice până în 2050 va deveni obligatorie pentru fiecare stat membru UE, care trebuie să înființeze un organism special pentru monitorizarea procesului de armonizare a practicilor naționale cu legislația europeană. La rândul ei, Uniunea Europeană va înființa un corp consultativ independent care va verifica dacă politicile sunt în linie cu prevederile Acordului de Climă de la Paris. Va fi format din oameni de știință selectați de Parlament, Comisie și statele membre.

Toate proiectele finanțate de UE vor trebui să fie în linie cu combaterea efectelor schimbărilor climatice.

Un pas important va fi reducerea emisiilor cu 60% până în 2030, o țintă peste cele de 50-55%, propuse de Comisia Europeană, dar puțin sub cea de 65%, cerută de oamenii de știință. Ținta stabilită în anii anteriori era de doar 40%, însă raportul IPCC din 2018 a expus urgența climatică și nevoia unor ținte mai ambițioase, care pot menține încălzirea globală în jurul țintei de 1.5 grade Celsius, stabilită prin Acordul de la Paris. La o încălzire globală medie de peste 1.5 grade, catastrofele climatice cresc exponențial, la fel și dificultatea, sau chiar imposibilitatea omenirii de a le gestiona.

„Votul din Parlamentul European este un semnal de alarmă serios pentru România”, spune Vlad Cătună, campaigner Greenpeace România.

România deja se confruntă cu efecte ale schimbărilor climatice: deșertificarea din sud continuă în ritm accelerat, cu o secetă fără precedent în sud-estul țării și inundații puternice în vest. Dacă planurile eficiente pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice întârziau să apară, decizia Parlamentului European va obliga România la schimbări fundamentale.

„Autoritățile române sunt obligate să pună osul la treabă. Reducerea cu 60% a emisiilor și atingerea neutralității climatice până în 2050 înseamnă renunțarea cât mai rapidă la cărbune și la ceilalți combustibili fosili, cum ar fi gazul, înseamnă investiții masive în tehnologie și infrastructură pentru energie verde și accesibilă, înseamnă democratizarea consumului energetic și susținerea prosumatorilor, înseamnă protejarea biodiversității, conservarea și extinderea pădurilor. Înseamnă o tranziție energetică verde și echitabilă, unde regiunile cu sectoare energofage nu sunt lăsate la voia întâmplării, ci sunt susținute pentru a se dezvolta durabil. Înseamnă stoparea de subvenții pentru combustibili fosili”, spune Vlad Cătună, coordonator campanii pe Climă și Energie la Greenpeace.

Strategiile naționale din acest moment nu pot asigura atingerea obiectivelor -- nici măcar a celor asumate în anii precedenți, cum ar fi o mai mare eficiență energetică sau mai multă energie regenerabilă, unde România are potențial semnificativ.

Garbo

Ultima actualizare: 8 Octombrie 2020 @ 03:10

• 
• 

Mai multe despre Garbo