Totodata, impactul pe care stresul prelungit il are asupra creierului este covarsitor. Sub presiunea stresului de lunga durata, creierul se poate micsora literalmente. Memoria poate fi afectata si ea. Stresul inlesneste cresterea nivelului de cortizol, dar si de adrenalina care dauneaza creierului si organismului. Adrenalina in exces poate cauza atacuri de inima, iar cortizulul dauneaza celulelor hipocampusului, afectand drastic capacitatea umana de a invata si de a-si aminti. Stresul poate afecta sistemul imunitar, favorizand in schimb depresia, imbolnavirile, anxietatea sau insomniile. Stresul poate perturba cognitia, indiferent de forma acesteia, dar si dezvoltarea.
“Acelasi creier pe care il ai acasa este acelasi creier pe care il ai la munca sau scoala. Stresul pe care il experimentezi acasa iti va afecta performanta la munca si viceversa”., scrie Medina pe brainrules.net.
Creierul vrea ca noi sa fugim din calea plictiselii..
Nimanui nu-i place sentimentul de plictiseala. Este sufocant, inconfortabil, este o senzatie acaparanta. Ignoram pe cat posibil lucrurile plictisitoare. Imaginati-va insa ca vorbim aproximativ 200 de cuvinte pe minut si la un nivel constient gandim 800 de cuvinte pe minut. Ramane destul de mult timp pentru plictiseala, nu? Contrar a ceea ce se crede si a ceea ce facem uneori, creierul nu este programat sa fie multitasking, sustine Medina.
Contrar a ceea ce se crede si a ceea ce facem uneori, creierul se poate concentra cu adevarat asupra unui singur lucru si nu a mai multor lucruri deodata. Cu toate acestea, invatarea care se axeaza pe o singura directie nu functioneaza. Ea trebuie sa includa toate simturile: vizuale, auditive, chinestezice. In caz contrar, plictiseala intervine cu usurinta aici… Ganditi-va spre exemplu la sala de clasa in care doar se lectureaza... Si atat!
Multitasking-ul de asemenea nu functioneaza si Medina ne explica de ce. Fiecare mare idee, fiecare proiect de mare valoare necesita cea mai mare atentie. Intreruperile prelungesc de fapt o activitate cu aproximativ 50%, pot dubla perioada de timp in care desfasori o activitate sau pot da rate de eroare. “A conduce in timp ce vorbesti la telefon este ca si cum ai conduce beat. Creierul este un procesor secvential si fractiuni mari dintr-o secunda sunt consumate de fiecare data cand creierul schimba taskurile”, este de parere John Medina.
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural