Fericirea se afla in interior

M-am hotarat sa scriu acest articol in urma unei discutii cu o persoana draga, aflata in recuperare in urma unei operatii, care nu si-a pierdut optimismul si simtul umorului in ciuda incercarii prin care a trecut.

Majoritatea oamenilor cauta fericirea si iubirea in exterior, crezand ca cineva le va putea oferi ceea ce isi doresc atat de mult. Ei pierd din vedere un fapt extrem de simplu si de banal. De fericirea noastra nu suntem responsabili decat noi insine. Cum putem cere altor oameni sa ne iubeasca daca noi nu ne iubim?

Multi oameni au uitat ca, daca doresti iubire, trebuie mai intai sa oferi iubire. Din pacate, oamenii nu mai stiu sa ofere iubire. Ei considera ca daca se sacrifica pe ei pentru persoana iubita, acest lucru inseamna iubire. Ei bine, nu. In acest mod, pur si simplu renuntam la fericirea noastra, pasand responsabilitatea unei persoane care nu ne stie dorintele oricat de mult ar tine la noi. Oricat de mult ne-ar iubi persoana respectiva, ea nu va putea niciodata sa ne iubeasca asa cum putem noi sa o facem.

Daca insa noi ne iubim pe noi, atat de mult incat aceasta iubire radiaza pur si simplu din toate gesturile si actiunile noastre, noi vom atrage catre noi oameni care au nevoie de iubire. Din preaplinul nostru, aceste persoane se vor molipsi si vor incepe sa radieze la randul lor iubire, ce se va rasfrange si catre noi. In felul acesta, noi vom primi, dupa un timp, de zece ori mai multa iubire decat am radiat.

Cu multi ani in urma, in timpul unei discutii, cineva mi-a spus ca toata lumea imi vrea binele, sa am grija sa nu dau nimanui binele meu. Mult timp nu am inteles acest joc de cuvinte, pe vremea aceea nu eram prea.....destept, ca sa zic asa. Acum am inteles ceea ce dorea sa-mi explice acea persoana, eu nefiind pregatit pe atunci.

De binele nostru, de fericirea noastra, de iubirea noastra nu suntem responsabili decat noi insine. Daca eu ma iubesc pe mine, atunci am grija foarte mare de mine. Am grija cum ma imbrac, ce manac, ce gandesc despre mine si ceilalti, cum ma port in societate, am mare grija de oamenii pe care-i aleg sa fie in preajma mea sau in preajma carora vreau sa fiu.

Fac toate acestea din respect in primul rand pentru mine, pentru ca ma iubesc si nu vreau sa sufar din pricina unei igiene neadecvate sau a unei tinute complet deplasate intr-un anumit loc, starnind astfel reactia de respingere a mediului respectiv. Am grija cum ma port cu cei din jurul meu, pentru ca nici mie nu-mi place cand alte persoane nu se poarta frumos cu mine. Am grija ca vorbele mele sa nu raneasca pe cineva pentru ca nici mie nu-mi place sa sufar, tocmai de aceea gandesc de cateva ori inainte de a actiona o data.

---

---