Dorinta de Paste

Imi vin in minte fragmente din “Strainul” de Albert Camus. Si eu am devenit un strain. Un strain fata de mine, fata de cei dragi mie, fata de existenta in sine. Si ii dau foarte mare dreptate: totul este absurd. Ne lasam purtati de existenta ca niste frunze pe apa, ne ciocnim de niste straini la fel de dezorientati ca si noi, alegem aleatoriu caile care ne vor determina intreaga viata pamanteana si nu avem timp sa ne dam seama de ce ar fi trebuit sa procedam altfel. Si cu toate acestea... Ei bine, cu toate acestea, creatorul s-a gandit la noi toti, si nu doar la mine. Ne-a dat prilejul de a ne strange toti in jurul unei mese cu de toate, cu daruri de iepuras, cu oua rosii, cu un vin vechi, cu zambete si voie buna. Mi-am propus ca de Paste sa redevin eu. Eu... si atat! O sa-mi las inima sa freamate la mirosul cozonacului cald, o sa-mi las inima sa rada la glumele celorlalti, o sa ma bucur pentru ca ceilalti se bucura de prezenta mea, o sa-mi las grijile la intrarea de la usa. Mi-am propus sa nu mai imi fie rusine daca o sa ma bucur de minunea acestei sarbatori cu sufletul si mintea unui copil. Sper ca odata cu aceasta primavara si aceste sarbatori sa ma mut spre locuri mai insorite. Imi doresc ca dupa aceste momente sa am curajul sa raman acolo unde este cald si bine. Unde imi este bine... Voi ce va doriti de Paste? Nu am puterea de a anticipa dorintele voastre, dar as vrea sa stiu ca aceasta sarbatoare nu va trece pe langa voi fara ca sa va lasati sufletul atins de freamatul luminii si al vietii. Va doresc sa traiti din tot sufletul aceasta sarbatoare. Va doresc sa pastrati din acesta bucurie si pentru mai tarziu! Sa avem Un Paste minunat!

---

---