Miracol de Craciun

Ea a fost la vremea aceea revenirea mea la viata, copilul sufletului meu care mi-a oferit sansa sa imi continui viata si sa sper ca pot trai si poate ca voi putea fi si fericita fara parintii mei.

In sufletul meu se intrepatrund sentimente de fericire pentru ca am de acum doua fetite minunate, dar si de tristete si nostalgie, acestea din urma izvorand din amintirea celor doua fiinte pe care le-am adorat : parintii mei. "Asta-i viata !", imi spun in gand, "Asa a vrut Dumnezeu, trebuie sa merg mai departe si sa lupt, alaturi de sotul meu, pentru copii nostri".

Pe 24 decembrie, plecam acasa. Sotul meu impreuna cu fetita mea cea mare, Madalina Elena, vin sa ne ia, ajungem acasa, unde ne asteapta un brad frumos impodubit, plin de luminite si un leganut pentru puful nostru de papadie.

In seara de ajun, ne asezam in jurul mesei pline de bunatati, cantam colinde, dupa care Madalina ne spune, din sufletul ei pur de copil sensibil: « Mami acum trebuie sa spunem « Tatal Nostru » si sa-i multumim lui Dumnezeu ca mi-a trimis cel mai frumos dar de Craciun: o papusa vie. Am s-o iubesc si o sa am grija de ea intotdeauna! ». Plangem cu totii de fericire si imi spun: «Acesta este miracolul nostru de Craciun!».

Aceste ganduri ne-au fost impartasite de catre Sorina Pitea, castigatoare in cadrul concursului "Povestea ta minunata de Craciun".

Garbo va ureaza Craciun fericit!

Foto honepage: Depositphotos

Garbo

Ultima actualizare: 19 Decembrie 2012 @ 05:12

• 
• 

Mai multe despre Garbo