Trei dorinte de Craciun sau Partitura unui Craciun de neuitat

Imi evita privirea. Fetele se abtin sa nu planga. Stiu ca ochii vanzatoarei sunt atintiti asupra noastra. Coada e deja uriasa.Nu e momentul sa negociem, sa ne certam sub ochii unor oameni care nu au venit la spectacol, ci la cumparaturi. Fetele duc produsele inapoi pe raft si tata achita uriasa nota de plata.In masina tacere deplina timp de o ora, pana ajungem la tara.

'Ti-a lasat dragostea noastra, tati'...

Mai sunt doua zile pana la Craciun. Fetele sunt in vacanta, dar viseaza la cele doua obiecte care le-au fost interzise. Intre timp, tata a fost chemat urgent in oras pentru o urgenta la serviciu, iar eu trebuie sa ma descurc cu toate, ceea ce nu e deloc usor. Dar prezenta fetelor imi da energie si spor in tot ceea ce fac. Mi se parea atunci atat de firesc si de normal sa le am tot timpul langa mine, fara sa banuiesc macar ca intr-o zi vor pleca la studii si ca nu le voi mai vedea decat in vacanta…

In fine, iata si seara de Ajun. Eu tot in bucatarie, fetele in sufragerie ciripind si inveselind casa, impodobesc bradul. Le-a trecut supararea. Au uitat de cele doua obiecte. Dar unde este sotul meu ? De ce intarzie ? Din cand in cand la usa se aud colindatori. Aici la tara oamenii inca respecta obiceiurile. Iesim in fata usii si ii ascultam cu placere, apoi ii rasplatim cum se cuvine.

E tarziu si tata inca nu a ajuns. Mi-e ciuda pe urgenta aceea care l-a smuls de langa noi chiar acum de Craciun. Bradul e impodobit, eu am terminat de pregatit bucatele pentru masa de Craciun. Ne asezam toate trei in sufragerie, fiica mea isi ia chitara si apoi incepem sa cantam colinde, asa cum facem in fiecare an. Dintr-o dat, o lovitura puternica in geam: tresar si alerg sa deschid.

Da, ati banuit: e Mosul, intra zgomotos in casa, se asaza pe scaun. E batran, e obosit, e incarcat cu un sac greu din care incepe sa scoata diferite obiecte la care am visat toti de-a lungul anului : sticlute cu cosmetice pentru mine, cutii cu carti si jucarii pentru fete, pulovere de iarna, ghetute, ciocolata.

In fundul sacului, Mosul a pastrat ceva mai de pret: scoate un obiect infasurat intr-o cutie plina de fundite si i-l da celei mici. O cutie asemanatoare primeste si cea mare. Alta culoare are hartia si funditele sunt diferite. La urma, iata si o cutie pentru mine... E la fel de apetisanta, iar eu sunt mai nerabdatoare decat fetele sa stiu ce se afla in interior.

Garbo

Ultima actualizare: 19 Decembrie 2012 @ 05:12

• 
• 

Mai multe despre Garbo