Boboteaza: Traditii si obiceiuri de Dragoste, Noroc si Casatorie

Tot pentru aflarea soartei in iubire, s-a perpetuat si o alta datina incarcata de misticism si magie, dar si de dorinta de patrunde in tainele viitorului. In ajun de Boboteaza, fetele tinere obisnuiesc sa puna intr-o farfurie cu apa doua lumanari aprinse.

O lumanare reprezinta femeia respectiva, cealalta barbatul pe care il iubeste sau la care se gandeste. In cazul in care cele doua lumanari plutesc una catre cealalta, atragandu-se sau chiar atingandu-se, atunci acest fapt este interpretat ca un semn de bun augur. Exista o probabilitate mare ca cei doi sa fie fericiti impreuna si sa puna bazele unei familii frumoase in viitorul apropiat.

Daca se intampla sa cadeti pe gheata, nu va speriati. Conform traditiei, cine cade pe gheata in ziua de Boboteaza se va marita in anul respectiv. In acelasi timp, daca zariti in ziua de Boboteaza un flacau pe cal – este semn ca va veti casatori in scurt timp. Stranutul in ajun de Boboteaza este considerat si el aducator de noroc si iubire.

In zonele nordice ale tarii, exista obiceiul ca inainte de venirea preotului fetele tinere sa amplaseze sub prag un manunchi de busuioc. La plecarea preotului, buchetul de busuioc se asaza la oglinda in timp ce se spune incetisor: “cati au trecut in urma preotului, atatia petitori sa aiba fata!”

In vremurile stravechi, in ajun de Boboteaza, fetele de maritat obisnuiau sa puna busuioc la strasina casei. Daca a doua zi dimineata il gaseau incarcat de chiciura – era semn ca vor avea parte de un sot instarit.

Traditii, superstitii si obiceiuri diverse de Boboteaza

Vremea din ziua de Boboteaza reprezinta si ea un indiciu pretios pentru a intrezari felul anului care tocmai incepe. O vreme frumoasa de Boboteaza prevesteste bogatie de peste si abundenta de grane si paine. Promoroaca pe pomi este si ea semn de sanatate si rod mult, iar crivatul prevesteste belsug.

Daca sloiuri de gheata atarna grele la stresini, batranii cred ca primavara va poposi devreme in acel an. Se mai spune ca, din directia in care stropeste preotul cu busuiocul udat in agheasma atunci cand umbla prin sat cu Iordanul sau Chiraleisa, de acolo vor veni ploile in acel an. Totodata, daca atunci cand preotul umbla sa sfinteasca casele zapada ii va scartai sub picioare, anul acela va fi un an rodnic, aducator de prosperitate si de ploi.

Se mai spune ca la miezul noptii, chiar de Boboteaza, animalele din grajd capata graiul vorbirii si pot dezvaluie tainele comorilor ascunse celor care au urechi si intelepciune sa le asculte.

Evita sa te certi in ziua de Boboteaza daca nu vrei sa atragi ghinionul si animozitatile pe tot parcursul anului. Evita totodata sa imprumuti ceva in aceasta zi, mai ales daca este jaratic din soba.

Exista in vremuri de demult un obicei asociat cu longevitatea si durata de viata. Inainte de culcare, se obisnuia ca toti membrii familiei sa scoata carbuni din vatra si sa-i insire, asociind fiecarui carbune cu numele fiecarui membru al familiei. Se credea ca cel al carui carbune se va stinge cel mai repede este cel care va parasi primul familia respectiva, stingandu-se din viata inaintea celorlalti.

In zonele maramuresene, se crede ca este bine sa arunci gunoiul din casa nu inainte de venirea preotului, ci neaparat dupa plecarea acestuia. In felul acesta, alungi toate relele din casa pentru toata durata anului in curs.

Pe 7 ianuarie este sarbatorit sfantul Ioan Botezatorul. Pentru ca este o zi a bucuriei, cine nu se va inveseli in aceasta zi va avea parte de tristete pe tot parcursul anului. In anumite zone ale tarii se practica Iordanitul.

Garbo

Ultima actualizare: 5 Ianuarie 2021 @ 02:01

• 
• 

Mai multe despre Garbo