Ajung la casa, ma uit la femeia aia, ii arat dintii si zic “Buna ziua!”. Nu ma baga in seama, insa eu poposesc din nou pe trasaturile ei. Trasaturile ei care seamana cu ale EI. Ultimele secunde. Ma simt ca aproape de moarte. Hai, acum cat se mai poate, sa strang tot, sa nu uit nimic si sa ma hranesc din ele alti 7 ani. Clar, de acum ma crede nebuna de ma holbez asa, sper sa nu cheme paza, dar ma ajuta fata si scap.
Imi pun toate alea in cos si plec rapid. Shit! Era doispe mii, nu douajde mii, i-am lasat restul. Ajung in strada si trag aer! A trecut, e gata! A trecut ingerul si nu mai vine, decat cine stie cand…
Un articol de Marina Rasnoveanu
Foto homepage: woman in rain_Shutterstock
“Love Fair”, târgul caritabil care schimbă soarta animalelor fără stăpân
Țările din Europa în care se fac cele mai multe transplanturi de celule stem. Pe ce loc e România?
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9