Primul meu gand e sa ma intreb cine cumpara flori cand e intr-un tren in mijlocul muntilor. Apoi ma intreb de cat timp sat batranica in picioare acolo, cu cele doua buchete, de cate ore, de cate trenuri, de cate zile. Apoi ochii mei intalnesc ochii ei si, inima mi se opreste pentru ce pare a fi un minut. Nu sunt capabila sa exprim ceea ce simt in acel moment. Tot ce stiu este ca trebuie sa cumpar flori de la aceasta faptura firava, orice s-ar intampla Pana sa gasesc banii, trenul se pune deja in miscare, dar am suficient timp sa iau florile, sa-I dau mai multe monede decat ceruse, sis a-I vad lacrimile curgand pe obraji, in timp ce ne indepartam de ea. Mana ei pe inima ei, mana mea pe inima mea… si nu pot crede cata fericire poate produce un astfel de gest ambelor parti. Fata ei stralucitoare, iar eu simt ca am aripi.
Cand ma asez inapoi in scaun, cu florile in poala, incep sa deschid buchetul. Uitandu-se la mine cu un aer cunoscator, Silviu ma intreaba: <
Minute mai tarziu, doua doamne ne abordeaza. <
* Extras din cartea Prin lume, spre mine – Un jurnal al devenirii de Iunia Pasca
Puteti achizitiona cartea din libraria online Elefant.ro
Iar pe Iunia o gasiti si pe Facebook
dar si pe site-ul ei: https://www.iunia.ro
Iunia Pasca a scris un articol in care ne-a vorbit despre ea, publicat in Dosarul Scrisoare catre mine
Citeste Scrisoarea pe care a scris-o Iunia de acum, catre Iunia din trecut: Cheia vietii e sa fii TU
Fotografiile din interior fac parte din colectia personala a Iuniei
Foto fr si main: By Galyna Andrushko /Shutterstock
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural