Daca intr-un suflet nu exista amintiri, acel suflet nu exista imi spunea cineva. Daca un suflet nu se poate bucura de sarbatoare nici macar in iuresul sarbatorii, atunci e un suflet nelinistit. Un suflet pe care amintirile nu fac decat sa-l chinuie.
Nu ti s-a intamplat niciodata ca nici macar in vartejul veseliei si a entuziasmului general, tu sa nu poti nici macar sa te prefaci? Nici macar sa disimulezi si sa faci pe omul care a stiut sa ierte si sa uite? Nici macar un zambet sa se clinteasca sau o umbra de optimism sa te infioare? Da? Si tie? Sa-ti spun atunci ceea ce mi-a spus si mie tot acel cineva. Incearca sa iubesti mai mult in luna lui decembrie. Incearca sa nu-ti mai fie frig in aceasta luna calda. Traieste propria ta idila in luna lui decembrie, gaseste-ti pe cineva cu care sa imparti greutatea din suflet si sa redescoperi frumusetea din el.
Si poate ca graia de bine, graia mult si sublim chiar, iar eu, eu ca si voi, auzeam exact ceea ce vroiam sa aud. Un singur lucru nu l-am inteles: de ce este musai sa fim fericiti simultan cu cei din jur? Nu stiu care este motivul sau daca trebuie neaparat sa existe unul, insa stiu ca in luna lui decembrie oamenii se lasa mai mult cuprinsi de bucurie. Iar cand se bucura mai mult, vad si simt mai mult. Iar cand vad prea mult, iarasi nu e bine. Iarasi isi doresc prea mult si se multumesc cu prea putin. Oameni pentru care stabilitatea reprezinta inima unei relatii, devin fericiti daca isi pot spune ca au trait si iubit de sarbatori. Efemer si fugitiv in luna lui decembrie…
Numai cei singuri stiu ce inseamna sa petreci sarbatorile de unul singur. Restul… probabil ar spune ca sigur nu esti singur. Ai lucruri si amintiri pe care nu ti le poate lua nimeni vreodata. Ai familia, ai prietenii care nu te-ar parasi niciodata, ai sarbatorile si mirosul de brad, ai misterul luminii raspandite de luminitele din oras, ai mirosul tare de cozonac. In mare parte ai ceea ce au toti oamenii din jur, insa fara ceva. Ai totul, mai putin ceea ce ti-ai dori cu adevarat. Decembrie nu este luna singuratatii, ci luna care devine veacul de singuratate.
Luna lui decembrie promite fericire mai mult ca oricare luna a anului. Ce se intampla cu cei care o cauta mai avid si si-o doresc in aceste zile mai mult ca niciodata? Cei care iubesc spun ca in aceste 30 de zile sentimentele lor parca prind aripi. Iubesc si mai intens. Cei care sufera, se simt si mai atasati de obiectul suferintei lor. Cei care sunt singuri, simt si mai acut disperarea singuratatii lor.
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural