6 femei exceptionale au fost celebrate in stil high-class la Bucuresti!

• Zelda Fitzgerald

Zelda si Scott Fitzgerald au fost un cuplu celebru american, aproape mitic, din perioada interbelica. Au fost doi oameni frumosi, talentati, s-au iubit, desi legatura lor a devenit, in final, imposibila. Scott s-a afirmat ca scriitor renumit la 23 de ani, cu This side of Paradise si abia atunci tanara Zelda, fiica unui judecator din Montgomery–Alabama, pe care o cunoscuse la un bal, accepta sa se marite cu el si sa vina la New York. Zelda era inzestrata cu talent literar, dar celebritatea sotului a pastrat-o in umbra acestuia si i-a creat multe frustrari. Scott a declarat ca Zelda a avut un rol decisiv in realizarea romanelor sale: “m-am casatorit cu eroina romanelor mele”. Ea este ceea ce ilustreaza termenul cheie “flapper-girl”, femeia tanara a anilor ’20, prototip feminin american din jazz-age. E numele dat de Scott eroinelor sale, ipostaze ale Zeldei: femeie usor libertina, lipsita de prejudecati, senzuala, excesiva, profitand de puterea de seductie, cu un stil vestimentar indraznet si un comportament deconcertant. Crezul Zeldei, la fel de sofisticat precum si personalitatea ei, era ca viata ar trebui sa imite arta. Alexander McKaig, prieten cu Fitzgerald, noteaza in jurnal: “o southem belle provinciala, plina de temperament, mesteca guma si isi arata genunchii… Fitz ar trebui sa o lase”. Mai tarziu, sedus, ca toti ceilalti, de personalitatea Zeldei, tot el declara vrajit: “este cea mai desteapta si mai frumoasa femeie pe care o cunosc”.

Zeldei ii place luxul, ii place sa calatoreasca si sa traiasca in confort, poarta rochii elegante si se pare ca ii provoaca foarte multe nelinisti sotului ei, caruia, dupa marele Gatsby, ii scade foarte mult randamentul in activitatea literara si are probleme cu alcoolul. Prietenii lui, printre care Hemingway, o acuza de toate necazurile lui Scott, iar ea se indeparteaza de familie, de Scott si de fiica lor Scottie, dupa propriile incercari de a se refugia in arta, de a lua lectii de dans si de a publica sub pseudonim literar sau nume propriu. Are mai multe caderi nervoase, cei doi se separa si fiecare dintre ei are un destin tragic.

In 1932 apare romanul Zeldei Save me the waltz. Scrierile ei apar reunite in doar 480 de pagini, continand scrisorile, jurnalul si un roman in 1991, editate de Mattew J. Bruccoli.

Scriitorul francez Gilles Leroy, in romanul Alabama song, care a luat premiul Goncourt in 2007, aduce in prim-plan, talentul deosebit al Zeldei ca scriitor, afirmand ca talentul acesteia a fost umbrit de celebritatea timpurie a sotului. Si, intr-adevar, multi au considerat ca nu toate lucrarile ei s-au cunoscut, deoarece unele apareau sub pseudonim, iar altele, se pare, erau trecute ca apartinand lui Scott, pentru a se publica mai usor.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Martie 2015 @ 03:03

• 
• 

Mai multe despre Garbo