Povestea Curcubeului

Daca am putea descrie toleranta intr-o singura culoare, care ar fi aceea? Dar prietenia ce culoare are? Dar acceptarea? Cititi aceasta frumoasa poveste cunoscuta si sub numele de Povestea Curcubeului (Povestea Culorilor) sau Culoarea Prieteniei. Nu este doar o poveste despre cum s-a nascut curcubeul, este si o poveste despre toleranta, prietenie, acceptare si despre cum putem vietui impreuna.

Povestea Curcubeului: Ce culoare are prietenia?

Cu mult timp in urma, culorile lumii au inceput sa se certe. Fiecare dintre ele pretindea ca este ea cea mai buna, cea mai importanta, cea mai folositoare, cea pe care o prefera toti.

Verdele a spus: “In mod sigur eu sunt cea mai importanta. Eu sunt semnul vietii si al sperantei. Iarba, frunzele, plantele – toate au culoarea mea. Fara mine, toate animalele ar muri. Uitati-va imprejurul vostru si veti vedea ca sunt peste tot.”

Albastrul l-a intrerupt: “Te gandesti doar la Pamant, insa nu uita de cer si de mare. Apa este cea care care sta la baza vietii si este atrasa de nori din marea adanca. Cerul ofera spatiu si pace si serenitate. Fara pacea mea, nu ar fi nimic.”

Galbenul a chicotit. “Sunteti toate atat de serioase. Eu aduc ras, veselie si caldura in lume. Soarele este galben, luna este galbena, stelele sunt galbene. De fiecare data cand privesti o floarea-soarelui, lumea intreaga incepe sa zambeasca. Fara mine, lumea ar fi trista.”

Atunci culoarea oranj a inceput sa vocifereze. “Eu sunt culoarea sanatatii si a puterii. Poate ca nu sunt peste tot, insa sunt pretioasa caci servesc nevoilor vietii umane. Port cu mine cele mai importante vitamine. Ganditi-va la morcovi, dovleci, portocale, mango. Nu imi fac simtita prezenta tot timpul, insa atunci cand umplu cerul la rasarit sau la apus, frumusetea mea este atat de izbitoare incat nimeni nu se mai gandeste la niciuna dintre voi.

Rosul nu mai putea suporta. A tipat: „Eu sunt conducatorul a tot ce exista. Eu sunt sangele! Viata este sange. Eu sunt culoarea pericolului si a curajului. Sunt dispus sa lupt pentru o cauza. Eu aduc foc sangelui! Sunt culoarea pasiunii si a dragostei, sunt trandafirul rosu, macul si floarea poinsettia. Fara mine, pamantul ar fi la fel de pustiu precum este luna!”

Violetul s-a ridicat de pe locul sau cat era lung. Era foarte inalt si vorbea cu mare pompa: „Eu sunt culoarea roialitatii si a puterii. Regii, conducatorii si arhiereii m-au ales dintotdeauna caci sunt un semn al autoritatii si al intelepciunii.”

In cele din urma, a vorbit culoarea indigo. Mult mai discret decat toate celelalte, insa cu la fel de multa hotarare: „Ganditi-va la mine. Sunt culoarea tacerii. Abia de ma observati, insa fara mine totul ar fi superficial. Eu reprezint gandirea si reflectia, amurgul si apa adanca. Aveti nevoie de mine pentru echilibru si contrast, pentru rugaciune si pace interioara.”

Si asa toate culorile au continuat cu lauda de sine si cu cearta, fiecare fiind ferm convinsa de propria superioritate. Curand, cearta lor a devenit mai galagioasa. In timp ce se certau intre ele de mama focului, brusc o licarire inspaimantatoare a strafulgerat cerul. A inceput sa tune, iar ploaie a inceput sa curga neindurator. De frica, culorile s-au ghemuit toate strangandu-se in brate una pe cealalta pentru a se linisti si a se proteja reciproc.

In mijlocul zarvei, Ploaia a inceput sa spuna: „Culori nesabuite, luptati intre voi, fiecare incercand sa domine pe restul si sa demonstreze ca ea este cea mai buna. Nu stiti ca fiecare dintre voi a fost creata cu un anume scop, ca fiecare in parte este speciala, unica si diferita? Dati-va mana una alteia si veniti la mine.

Facand ceea ce li s-a spus, culorile s-au luat de mana. Ploaia a continuat: „De acum inainte, cand ploua, fiecare dintre voi se va intinde de-a lungul cerului intr-un minunat arc al culorilor care sa va aminteasca ca puteti sa traiti toate in pace. Curcubeul este un semn al sperantei pentru maine.”

Asa ca, ori de cate ori o ploaie zdravana spala lumea, ridicati ochii spre cer in cautarea unui curcubeu. Cand il vedeti, amintiti-va ca fiecare din voi este special si ca este musai sa ne apreciem unii pe altii asa cum suntem pentru a crea un intreg minunat.

Autor poveste: necunoscut

Foto fr si main: By ping198 /Shutterstock

Garbo

Ultima actualizare: 17 Martie 2020 @ 01:03

• 
• 

Mai multe despre Garbo