Al treilea, dintre toti cei, era cel mai cel. Nici nu as stii ce defect as putea sa mentionez. Avea insa un copil acasa... Nu ar fi fost asta o problea. Dar de unde Dumnezeu sa scot eu scanteile si fulgerele daca ele nu aveau de gand sa sara singure din niciuna dintre parti? As fi putut eu sa suflu mult si bine ca nu ar fi avut loc niciun incendiu.
Cam acestea sunt povestile mele de iubire de internet. No happy end. Nimic spectaculos si fantastic. Nici un suflet mai usor si impacat cu sine. Nimeni nu a trait mai norocit dupa aceea. Sau cel putin, eu nu. Aveam de fapt dreptate: sunt prea in varsta, prea matura sau prea imatura ca sa-mi gasesc dragostea pe net. Incercarile mele mi se par pana si mie disperate si deplasate. Ar trebui sa las de acum incolor tinerilor si adolescentilor ceea ce le apartine de fapt si de drept: posibilitatea unei iubiri autentice intr-un loc inautentic. Poate tineretea are mai mult noroc ca mine. Am terminat-o cu chat-uitul si intalnirile virtuale transformate in intalniri reale. Sunt lucruri mai merituoase de implinit. O sa fac poate o pauza pana gasesc un site mai potrivit. Oare ce ar trebuie sa fac in afara de schimbarea atitudinii? Sa casc mai bine ochii in jur? Si daca ii casc cat cepele si tot nu ma orbeste nimeni? “Sunt o cauza pierduta”, ajung la vorba prietenei mele. Din nou, nu pot decat sa ii dau dreptate. Mai astept mult si bine... pana cand timpul, cel putin el, o sa fie de partea mea. Un El trebuie sa existe si pentru Mine.
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară