Atata timp insa cat nu ma scobesc in nas in vazul lumii, atata timp cat nu ascult triluri de manele in toata splendoarea volumului provenind din cel mai cool si finut gadget din lume, atata timp cat sunt convinsa ca mirosurile neplacute ies prin spalat si nu prin mascarea lor cu parfum, atata timp cat nu folosesc neologisme fara sa le verific initial in dex si am idee de unde provine prescurtarea, atata timp cat plescai guma zgomotos decat atunci cand ma aflu intre peretii prin care niciun ochi nu poate sa treaca, cred ca mai am sanse de neindobitocire. Atata timp cat nu invoc sfarsitul planetei, dar in 3 secunde, atat cat sa deschid si sa inchid geamul masinii, imi arunc nepasatoare ambalajele pe jos sau pe sus sau pe unde are de gand sa le poarte vantul, atata timp cat nu accelerez dacia hodorogita si imbatranita de ani, doar doar o sa-i demonstreze smenarului cu range roverul cat muntele ca si ea poate, poate se salveaza totusi cine poate. Poate o sa scap.
Educatia e cea mai proasta gluma mai ales ca se glumeste pe seama ei in fiecare zi, si nu doar de 1 aprilie. Suntem ceea ce se spune ca suntem. Cu ceva in minus si ceva in plus. Apucaturile de proasta crestere le avem cu totii in sange. Asta e clar. De cele mai multe ori, cu chiu, cu vai, pentru ca trebuie, pentru ca ne vrem civilizatie, ne straduim sa le tinem sub control. Sa fim cu bun simt. Din cand in cand avem tendinta de a le da drumul dand-o in barci de toata frumusetea. La fel ca si cu sindromul premenstrual, daca se intampla 1 data pe luna, e scuzabil.
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural