12:07, 15 Iulie 2024
Reinvat demnitatea. Invat sa cred ca am avut-o odata. Invat sa dau crezare celor care uitandu-se cu mila la sufletul meu schinguit, ma mint ca este intreg. Stiu ca o ramana frant pe veci, dar la un moment dat se va aseza pe alte suflete si-n alte palme care il vor face sa se simta nevatamat si viu. Ma incumet asadar sa-ti dau pace si sa nu fac din asta provocarea suprema a vietii mele. Iti las iertarea, iti dau uitarea, imi pastrez unele resturi de amintiri ce imi aduc increderea si certitudinea. Las plecarea sa se duca. Amintirile sa taca. Pentru o secunda, pentru o eternitate, pentru doua, pentru cand or sa fie pregatite sa vina doar cu ce a fost frumos. Dar tot simt cum ma trec fiori usori si durerosi de frica. Cum sa te vindeci daca asa nu mai poti sa traiesti timpul? Cum sa-ti potolesti dorul de frumos cand te chinuie de moarte tot ce nu a fost asa?
Dana Negoita
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural