Reinvat demnitatea. Invat sa cred ca am avut-o odata. Invat sa dau crezare celor care uitandu-se cu mila la sufletul meu schinguit, ma mint ca este intreg. Stiu ca o ramana frant pe veci, dar la un moment dat se va aseza pe alte suflete si-n alte palme care il vor face sa se simta nevatamat si viu. Ma incumet asadar sa-ti dau pace si sa nu fac din asta provocarea suprema a vietii mele. Iti las iertarea, iti dau uitarea, imi pastrez unele resturi de amintiri ce imi aduc increderea si certitudinea. Las plecarea sa se duca. Amintirile sa taca. Pentru o secunda, pentru o eternitate, pentru doua, pentru cand or sa fie pregatite sa vina doar cu ce a fost frumos. Dar tot simt cum ma trec fiori usori si durerosi de frica. Cum sa te vindeci daca asa nu mai poti sa traiesti timpul? Cum sa-ti potolesti dorul de frumos cand te chinuie de moarte tot ce nu a fost asa?
Dana Negoita
“Love Fair”, târgul caritabil care schimbă soarta animalelor fără stăpân
Țările din Europa în care se fac cele mai multe transplanturi de celule stem. Pe ce loc e România?
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9