Indecizie...

Cum îți influențează rochiile elegante și bijuteriile starea de spirit?

18 Decembrie 2024

Ficus - ghid complet pentru îngrijirea și cultivarea plantei ornamentale

16 Decembrie 2024

22 Aprilie 2009 publicat în Lifestyle

Ma gandesc daca totusi nu e mai bine sa renunt, sa aman din nou, sa fiu lasa cum am fost de atatea ori, sa ma complac, sa indur, sa cred doar in minunile si schimbarile altora si in ale mele deloc, sa ma las prinsa in continuare iluziile desarte care mi-au imbatranit tineretea si sa ma prefac ca sunt omul cel mai putin captiv din lume. E omenesc la urma urmei. Resemnarea e umana. Se iarta, se accepta, se trece peste, se traieste cu.

As pleca doar cu o valiza in mana in care as arunca in graba doar o mana zdravana de lucruri utile. Mi-as goli mai inainte sufletul. Si nu as fugi deloc, cum or sa spuna unii. As avea in sfarsit CURAJUL de a stii ce anume sa fac cu viata mea, ce as putea sa schimb in ea, la ajutorul cui sa apelez acum cand nu mai am nici macar relatia care oricum era pe duca de mult sau iubirea oarecare, nu mare, dar care imi furniza vitalitatea si puterea. Inca ma gandesc… cu ce sa incep… cu ce sa o continui… cum sa o tin tot inainte pe drumul cel drept… cum ca o sa pot.

O sa indraznesc cel putin pentru cateva zile, cel putin pentru mai multe. Eu sper ca pentru totdeauna.