Aș vrea...

Am uitat să ne bucurăm de realitatea înconjurătoare. Zâmbetul unui copil, bucuria din ochii lui în momentul în care îi dăruiești jucăria cea mult visată nu se compară cu nimic din ceea ce trăiești online.

Îmbrățișarea unui prieten, sărutul ăla apăsat pe frunte, plin de dragoste și grijă, pe care ți-l oferă când mama, când tata, cuvintele alea care vin însoțite de-o strângere de mână: "Vă mulțumesc, datorită dumneavoastră am reușit!", nu le găsești decât aici, în lumea asta reală, de care noi tot fugim în ultimul timp. Fugim de ea pentru că nu ne mai place, pentru că am sărăcit-o de iubire, de respect, de bunătate, de loialitate, de verticalitate.

Mă uit în jur cu groază... din ce în ce mai mulți elevi care-și batjocoresc dascălii, soți ce își agresează soțiile, copii abandonați în orfelinate sau cerșind pe străzi. E cutremurător!

Ei bine, știți ce-aș vrea? Aș vrea să nu mai existe toate aceste nenorociri! Vreau o lume mai bună, cu oameni calzi și iubitori, oameni cărora să le pese și de semeni, nu doar de ei, oameni care să se oprească din a-i judeca și a începe prin a-i ajuta.

Vreau să dispară indolența și să apară bunul simț.Vreau ca respectul și corectitudinea să guverneze lumea asta. Vreau prieteni buni alături; vreau să mă pot baza pe ei și ei pe mine; vreau să împărțim de toate: bucurii, necazuri, griji, speranțe.

Vreau să trăim cu adevărat, să fim noi înșine, fără măști, un pic mai buni în fiecare zi, dornici de a învăța mereu câte ceva, dispuși a dărui, a mulțumi și a prețui ce avem.

Aș vrea…

* Un articol de Diana Stroe

Foto homepage: TierneyMJ /Shutterstock

Garbo

Ultima actualizare: 23 Iulie 2019 @ 03:07

• 
• 

Mai multe despre Garbo