Într-un interviu pe care l-a acordat revistei poloneze wysokieobcasy.pl, cel mai celebru scriitor israelian, Amos Oz și soția sa Nily au deschis o ușă spre intimitatea lor, pentru a ne permite să privim asupra unei relații de o viață - 58 de ani împreună.
Interviul a fost acordat chiar cu un an înainte ca celebrul scriitor să ne părăsească, după o luptă cu cancerul - în data de 28 decembrie 2018. Așa încât, pe lângă celebrele sale romane, iată că Amos Oz ne-a oferit și o perspectivă sănătoasă asupra iubirii, vorbind despre parteneriatul de o viață cu Nily. Care a fost secretul lui?
Să învățăm despre ceea ce face ca iubirea de cuplu să supraviețuiască ar trebui să fie preocuparea noastră zilnică, nu doar de Valentine’s Day. Amos Oz o numea pe Nily – „un frumos continent care trebuie explorat.” Ce metaforă înțeleaptă!
Principiul universal al lumii este eroziunea. Totul i se predă – obiectele, plantele, corpurile noastre. Emoțiile se erodează și ele dacă noi nu suntem pregătiți să fim tot timpul în contact cu ele. În iubire, trebuie să hrănești flacăra în mod constant. - Amos Oz
În iubire, trebuie să hrănești flacăra în mod constant, ne învață cei doi soți.
Dacă vrem să iubim cu adevărat, trebuie deci, să fim pregătiți să investim în cealaltă persoană. Să hrănim flacăra care s-a aprins la început între noi. Iar această muncă trebuie să aparțină ambilor. Este vorba despre a ne deschide sufletele față de celălalt, a fi prezenți, a ne arăta interesul și.. de a asculta, spunea Amos Oz.
Ce presupune această investiție constantă?
„Atenție. Curiozitate. Abilitatea de a asculta. Știți, este un lucru rar. Oamenii nu ascultă, mai ales bărbații.
Dacă soția mea are un șal nou, voi observa. Unii spun că acest lucru este o copilărie, că este neesențial – cui îi păsă – un șal nou, unul vechi? Dar poate, aceste lucruri mărunte sunt cele care poartă cu sine cea mai mare însemnătate.
Este una să cazi la picioarele cuiva și să îi declari – <
Cum a început dragostea între Amos și Nily?
Amos Oz a povestit și despre întâlnirea sa cu Nily: „Ajunsesem în Kibbuz Hulda din Ierusalim când aveam paisprezece ani – băiat de oraș, slab, palid, mic, nu prea atractiv, foarte introvertit, nebunește de timid și mai ales, timid când venea vorba de fete. Aveam o formare puritană și fusesem la o
școală de băieți religioasă. Fetele erau ca și extratereștrii pentru mine. Dar avem atât de multe în comun cu acești extratereștri. Aveam 13 și 14 ani și corpurile noastre fierbeau de hormoni. Eram răutăcioși cu fetele fiindcă ele aveau o comoară pe care noi ne-o doream dar ele nu își doreau să o împartă cu noi – sunt crude și fără de inimă, gândeam noi.
Iar Nily… Nily era cea mai drăguță fată din clasa noastră. Era înconjurată de admiratori, de pețitori și prieteni. Râdea, glumea, dansa, cânta – toate acestea mă orbeau precum soarele. Dar noi nu îndrăznim să privim la soare, ce să mai vorbim despre a visa că vom călători spre el.
Așa încât, în primii noștri ani, uneori îi împărtășeam poemele mele lui Nily. Scriam versuri slabe și sentimentale. Voiam să văd dacă ea se simte bine primindu-le și uneori, chiar funcționa. Așterneam aceste versuri ca pe niște cadouri la picioarele unei zeițe. Și nu le-am mai arătat nimănui în afară de ea, însă rar ne vorbeam față în față. Era uluitoare și din când în când, îmi mai adresa câteva cuvinte sau un zâmbet. Dar avea o atitudine foarte democratică și se purta așa cu toată lumea, nu doar cu mine. Nu mă simțeam un excepțional. Astăzi îmi spune că eram, dar încă nu pot să o cred.
Pentru mine, aceasta a fost o revelație. Nu am suspectat niciodată că Nily ar putea să placă pe cineva ca mine. Astăzi știu că era atrasă de faptul că eu eram diferit de toți ceilalți, precum o creatură de pe altă planetă. Eu eram extraterestrul ei.”
Iubirea e o minune pe care o faceți să apară împreună
Aveam grijă unul de altul foarte tare. - Nily Zuckerman
Nily Zuckerman povestește la rândul ei despre minunea care a făcut posibil ca ei să fie împreună pentru atât de mult timp. Dar e o minune pe care au făurit-o unul pentru celălalt: „Aveam grijă unul de altul foarte tare. Eu și Amos am avut o înțelegere. Amos provenea din Ierusalim unde a suferit teribil de foame. Eu locuiam în kibbutz, unde era mâncare, dar nu erau bani de haine sau încălzire. Eu am suferit foarte tare de un frig pe care mi-l amintesc și astăzi. Așa încât, atunci când ne-am căsătorit, i-am spus – Amos, de aici încolo, îți promit că tu nu vei mai suferi niciodată de foame. Iar el mi-a promis că nu am să mai sufăr niciodată de frig. ”
Dar mai e un lucru pe care i l-am promis ca să o conving să se căsătorească cu mine și anume, factorul decisiv, în opinia mea – I-am promis că nu va exista o singură zi în care să nu o fac să râdă.
Un articol via newsmavens.com
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri