IN ACEST ARTICOL:
Am vrut intentionat sa fiu slaba, sa am remuscari, sa fiu slaba, sa imi para rau, sa nu am demnitate, sa imi pierd capul la 32 de ani mai ceva ca la 18. Am fost fericita si amintirea clipelor inca ma face fericita. Imi era sete de tipul asta de fericire si mi-a fost dor sa o potolesc astfel.

Ti-am zambit iar gales printre cearsafuri de data asta cu patosul celui care stie ca are de recuperat ultima oara, cu priviri care au cersit fericirea, cu buze care au regasit paradisul, cu maini care s-au plimbat in tacere si au explorat ceva de stiau la perfectie in urma cu ceva ani. Maine o sa fim din nou straini, o sa ingropam atingerile si soaptele haotice, o sa ne facem uitata amintirea sufletelor O sa uitam intamplarea, o sa ne amintim numai si numai adevarul: tu m-ai iubit. Si eu la fel. Maine o sa ne intoarcem, nu stiu daca la fel ca inainte la vietile, familiile si iubirile de acum.

Irina


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri