Cultura japoneză este, cu siguranță, una dintre cele mai interesante din lume, iar popularitatea ei este într-o continuă creștere și în România. Totuși, chiar dacă am împrumutat felurile tradiționale japoneze și le-am îmbrățișat cu mult entuziasm, încă nu suntem complet conectați la ce implică bucătăria din Țara celor o mie de lacuri. De altfel, deși sunt feluri tradiționale, modul în care se consumă sushi sau ramen în România sau în Europa diferă în unele aspecte față de cum sunt aceste mâncăruri servite în țara lor de origine. Poți avea oricând acces la mâncare japoneză ce se livrează prin foodpanda.ro în București, și, în plus, noi îți propunem o listă de particularități culinare japoneze mai puțin cunoscute în România, dar extrem de interesante.
Felurile de mâncare și maniera zgomotoasă de a le consuma
În general, meniul unui japonez care alege să mănânce la un restaurant conține supă și okazu, adică fel principal. Spre deosebire de cultura europeană, în care supa este mâncată înaintea felului principal, japonezii preferă să o lase pe final, îndeosebi din cauza faptului că aceasta vine întotdeauna foarte fierbinte. Chiar dacă supa conține tăiței sau alte alimente greu de manevrat fără tacâmurile cu care suntem noi obișnuiți, adică lingura și furculița, japonezii mănâncă exclusiv cu bețișoare.
Desigur, o urmare a acestui obicei este reprezentată de nivelul ridicat de zgomot produs de cei care mănâncă într-un restaurant. După ce sorb supa, japonezilor le mai rămân de consumat doar tăițeii, care și ei sunt sorbiți tot cu zgomot până când nu mai rămâne nimic în castron. Nimeni nu este judecat pentru zgomotul produs, ceea ce dovedește că el este parte din cultura niponă.
Cum se gătește mâncarea și ce alimente predomină
Mâncarea japoneză poate fi consumată crudă, fiartă, prăjită, la grătar sau chiar marinată. Este, poate, cea mai ofertantă bucătărie din punct de vedere al formei de prezentare a mâncării, iar pentru varianta crudă există și o denumire specifică: sashimi. Bucătăria japoneză este bogată în fructe de mare și pește, grație poziționării geografice, însă poți găsi și carne de porc sau vită la restaurante. Totuși, acestea sunt destul de scumpe.
Vegetarienii trebuie să fie atenți
Din păcate, există și o categorie de oameni pentru care bucătăria japoneză poate să prezinte mici capcane. Vegetarienii trebuie să fie foarte atenți atunci când merg să cineze într-un restaurant nipon, pentru că deși li se vor oferi meniuri vegetariene, acestea pot conține și preparate cu pui, de exemplu. Dacă ești vegetarian și vrei să mergi să cinezi în Japonia, citește cu atenție meniul înainte de a-ți comanda un fel de mâncare.
Sosul de soia nu se toarnă peste mâncare
Foarte popular și în România, grație aromei sale deosebite și a capacității de a da un gust mai bun multor mâncăruri, sosul de soia are parte de un tratament special în Japonia, acolo unde este foarte folosit pentru un plus de aromă adus orezului sau bucățelelor de sushi. Sosul nu se toarnă peste mâncare, ci trebuie pus pe o farfurie, iar mâncarea este pusă peste sos. Dacă dorești să adaugi bolului tău de orez niște sos de soia, atunci va trebui să pui sos pe fundul unui alt bol, în care să muți ulterior orezul. Japonezii sunt foarte reticenți cu privire la folosirea într-un alt mod a sosului.
Deserturile nu sunt foarte ofertante
Cel mai iubit desert de către japonezi este clătita. Există foarte multe clătitării care abordează rețete care mai de care mai variate și inedite, însă trebuie menționat că japonezii nu sunt mari amatori de desert. În general, răsfățul dulce pe care ți-l poți oferi este format din elemente împrumutate din cultura vestică.
Așadar, dacă alegi să faci o călătorie în Japonia pentru a experimenta din obiceiurile culinare ale niponilor, nu trebuie să te aștepți să fii impresionat de deserturi. Totusi, modul în care asiaticii tratează mâncarea este unul aparte și te va surprinde cu siguranță.
Foto homepage: Imagine de Juan Emilio López Gallardo de la Pixabay
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural