IN ACEST ARTICOL:
Ce rost are sa fiu altfel, sa ma lamentez ca o muiere ce sunt, sa vars munti de lacrimi, sa pun in scena telenovele, sa ma inec in amintiri si sa ma intreb daca esti cu adevarat fericit, daca traiesti bine fara mine, daca ochii tai si mangaierile tale mai imi dau inca fiori?

Inca putina sampanie... O data pe an iti permiti sa o dai in bara... Inchin paharul in cinstea mea. Noroc si fericire. Si tie, fraiere, ca te-am iubit. Si tie, fraiero, ca ai iubit si ca la un moment dat te-ai crezut iubita, te simteai adorata. De dragul tau, o sa ajungi sa iubesti din nou. Dar niciodata sa nu mai spui ca pentru totdeauna.... Toate trec. Din toate, ramane doar vantul. O amintire a felului in care iesea fumul. O durere scurta si intepatoare. Raman doar dorinta de fericire si promisiunea solemna de a o gasi. Mai esti dispusa sa-i afli inca o data pretul?... Nah. Nu cred. Nu stiu.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri