Peștera recordurilor e în România! Peștera Puturosu din Băile Balvanyos este una dintre cele mai mari mofete naturale din Europa

Peștera este situată la 1.052 de metri altitudine, pe Muntele Puturosu, în județul Covasna. Mai exact în masivul Ciomad – Puturosu, care constituie cea mai tânără formațiune vulcanică a munților Harghita. Conform specialiștilor, din aceste loc sunt eliberați zilnic în atmosferă peste 3000 de metri cubi de gaz sulfuros, cu cea mai mare concentraţie de sulf din ţară, dar şi din Europa.

Ce o face unică?

Încă din sec. al XIV-lea, zona este menționată într-o scrisoare în limba latină, sub forma „Bydoshyg”, Büdös-hegy în limba maghiară (büdös = puturos, urât mirositor). De aici și numele „Puturosu”, de la mirosul pe care îl emană sulful.

Este foarte important de precizat că emanațiile de gaze ale regiunii Balvanyos nu sunt mofete tipice, deoarece pe lângă componenta principală (CO2, dioxid de carbon) conţin şi alte elemente precum hidrogenul sulfurat, dioxidul de sulf. Fapt ce face ca emanațiile din această zonă să intre aproape în categoria solfatarelor. Prin urmare, aceste emanaţii reci se situează undeva între cele trei tipuri de emanaţii postvulcanice: mofete, solfatare, fumarole.

Caracteristicile acestei peșteri

Un prim aspect de precizat este faptul că peștera emană gaze mofetice într-o cantitate mare, aproximativ 2880 m3/zi, are o lungime de 14 m, astfel că este considerată cea mai mare mofetă naturală din România, respectiv una dintre cele mai mari mofete naturale din Europa (pe lângă Turcia și Italia).

Dacă vei vizita zona, vei constata prezența unui miros specific care se simte mai ales pe vreme ploioasă și în timpul deplasării spre stațiunea Balvanyos. Acesta provine de la hidrogenul sulfurat, componentă importantă a gazului emanat, din perspectiva tratamentelor balneologice. De altfel, în zona Muntelui Puturosu există emanaţii intense de gaze mofetice, ce conţin dioxid de sulf, care ajungând la suprafaţă generează depuneri de sulf pe pereții cavernelor. De asemenea, în ape sau gaze se remarcă şi prezenţa alaunului.

Cum s-a format peștera Puturosu și cum a evoluat până în prezent?

Cavitatea Peşterii Puturosu nu s-a format în mod natural, aceasta fiind galeria unei mine de sulf abandonate. Documentele curții princiare atestă că zona Turia poseda privilegiul producţiei de sulf. Mai târziu, peştera Pucioasa a intrat în posesia familiei Apor, astfel că, în 1892 Gábor Apor a zidit cavitatea peșterii cu pietre cioplite. Acest lucru a dus la creșterea siguranţei mofetei în 1892.

Un alt aspect de menționat este faptul că, tot la sfârşitul secolului al XIX-lea, peștera Puturosu a avut şi uşă, în timp ce acum intrarea este directă (fără uşă). Mai târziu, în anii 1970, peştera a fost renovată, completată cu bănci, iar din motive de siguranță, partea din spate a fost închisă cu bare metalice. Astfel că până la gratii sunt aproximativ 6 m, care pot fi utilizaţi în scopuri medicale şi de agrement.

Bine de știut! Cei care doresc să viziteze această peșteră trebuie să știe că o pot face gratuit.

Un factor important care face ca mulţi localnici să poată să utilizeze această mofetă în scopuri terapeutice, în mod regulat. Totodată, fiind şi o atracţie turistică, mulţi turişti se întâlnesc cu noţiunea şi cu experienţa de mofetă prima dată aici.

Foarte important dacă vei ajunge să vizitezi peștera Puturosu: În prezent, utilizarea peşterii nu este supravegheată sau controlată. De aceea este important să verifici nivelul gazului cu foc deschis (brichetă sau chibrit). Unde se stinge flacăra, nu mai este oxigen. De asemenea, ține cont că aplecarea sub nivelul gazului este interzisă! Gazul inhalat este dăunător sănătății, și poate cauza moartea! Este bine ca întotdeauna să te informezi asupra locului de vizitat și să respecți indicațiile date.

Garbo

Ultima actualizare: 14 Septembrie 2021 @ 02:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo