#RecomandareCarte: Lupul căruia îi plăceau prea mult bomboanele. Despre cum excesul de dulciuri poate afecta dinții celor mici, povestire pentru copiii care nu s-au împrietenit (încă) cu periuța de dinți

„Vreau încă un dulce! Un dulce, mami, TE ROOOOOOOG!”, îmi spune fetița mea în timp ce țipă și plânge de mama focului.

„Dacă m-ar suna șefa mea acum și m-ar întreba de ce nu sunt la laptop, atunci ar auzi smiorcăielile ei pe fundal, și sigur mi-ar da liber o săptămână pentru muncă în condiții de stres extrem”, mă gândesc eu, în timp ce încerc să fiu calmă la a ...10-a...100-a oară când nervișorii de copil mic parcă iau foc și dintr-o dată am un mic balaur lângă mine.

Degeaba îi explic că astăzi a mâncat un dulce și că este suficient, degeaba îi ofer o banană asigurând-o că este la fel de dulce, ba chiar mult mai sănătoasă, degeaba vorbesc mult despre „de ce nu-urile" mele pentru că am impresia că doar eu mă aud. Nu doar am impresia, așa și este! (se dovedește mereu)

Cum am oprit tot scandalul acesta? Printr-o povestioară primită chiar de ziua ei. Și chiar dacă de la începutul lunii până acum am citit-o în fiecare seară, la prânz și chiar am luat-o și în vacanță, se pare că mesajul o captivează.

„-Mami, hai să îți citesc Lupul căruia îi plăceau prea mult bomboanele și să tragi singură concluzia de ce nu îți mai dau dulce. Mai știi cum a rămas lupul fără dinți? Hmm, nu aș vrea ca dinții tăi de dinozaur să cadă pe jos!”

Iar de aici a urmat liniștea! (Aleluia!)

Ador poveștile cu mesaj, iar dacă eu nu pot convinge copilul de ceva, cărțile au întotdeauna succes!

Înainte de a cumpăra această carte am căutat recenzii pe internet, pentru a mă asigura că este potrivită pentru noi. Deși am găsit unele păreri negative despre conținutul cărții, despre care vă voi povești imediat, analizând toate aspectele am decis să îi acord o șansă.

Bine am făcut, căci pentru noi s-a dovedit o alegere potrivită. În carte este vorba despre un lup burtos a cărei mare pasiune nu este mâncatul purcelușilor, și nici al oilor, ci înfulecatul bomboanelor. Fără oprire, non-stop. Mai rău decât mâncatul dulciurilor, lupul nostru nu se spală pe dinți, iar, așa cum vă imaginați, dantura sa este într-o stare proastă, iar dinții, pe lângă că miros urât, sunt gata să îi gată în orice moment.

Povestirea este scurtă, cu ilustrații pe o pagină întreagă, dar rezumă esențialul. Toată lumea trebuie să se spele temeinic pe dinți și să renunțe la înfulecatul fără limite a dulciurilor. La finalul cărții, atunci când lupul îi spune unei oi „o bomboană sau viața!”, protagonistul nostru rămâne fără dinți.

În ceea ce privește unele pasaje ale cărții, despre care am și citit păreri negative, pot fi catalogate, din punctul meu de vedere, un pic ciudate, dar nu exagerate: “Purcelușul deschide. Chiar așa, e prostuț de-a binelea”/ „bomboane de croco-pârț”.

Așa cum îmi imaginam, după ce i-am recitit fetiței mele cartea, ea a și uitat de bomboanele de ciocolată pe care mi le cerea. Din punctul meu de vedere, Lupul căruia îi plăcea prea mult bomboanele este o cărticică pentru copiii de 3+, atât pentru cei cu o poftă mare de dulce, cât și pentru cei care nu s-au împrietenit încă cu periajul dentar.

Pentru noi mesajul cărții funcționează, așa că dau mai departe vestea unei povești draguțe, care sper să vă facă viața de mămică puțin mai ușoară!

Spor la citit! Și la spălat pe dinți! Și la ascuns bomboanele de cei mici!

Cartea se poate găsi aici: https://bit.ly/3M1IRBL

Maria Crisan

Ultima actualizare: 11 Mai 2022 @ 02:05

Mai multe despre Maria