Stigmatul sau complexul crucificarii. Miracol? Blestem?...

Stigmatul este o experienta puternica care afecteaza puternic viata celui care o primeste pentru ca ajunge sa-l perceapa pe Dumnezeu la un nivel inalt care le este interzis celorlalti, ajunge la o intelegere mistica a patimilor lui Iisus. Stigmatul nu este un fenomen bazat pe o particularitate a genului, se intampla atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor. Nu are loc intamplator, ci cu un anumit scop, in cazul persoanelor merituoase, cu mare credinta si iubire fata de Iisus. Stigmatul este comunicarea cea mai apropiata de Dumnezeu, relatia cea mai inalta care poate fi stabilita cu Iisus.

Sunt insa si cazuri care ne-au determinat sa punem sub semnul intrebarii sau sa negam existenta stigmatelor, sunt oameni care din dorinta a simti ranile lui Iisus si de a deveni partasi ai suferintei acestuia, isi provoaca singuri ranile, mutilandu-se. Un caz celebru in acest sens este cel al Magdalenei de la Cruz care a reusit sa induca in eroare o lume intreaga. De multe ori scepticii si oamenii de stiinta pun acest “miracol” (nedovedit!) pe seama sindromului Munchause, pe dorinta oamenilor pentru a primi atentie, apreciere sau respectul unei lume intregi, pe seama autoinductiei, a autosugestiei mentale, pe seama unor procese patologice sau a tulburarilor de factura nervoasa si psihiatrice, pe seama inselatoriei si a farsei sau il pun chiar pe seama magiei.

Cei care cred in autenticitatea stigmatului aduc ca argument faptul ca medicii si oamenii de stiinta nu sunt in stare sa vindece aceste rani sau sa le gaseasca cel putin explicatii plauzibile. Scepticii argumenteaza ca esenta divina a ranilor nu poate fi dovedita stiintific… de ce ar crede atunci in ea? Nu putini sunt cei de parere ca stigmatul este rezultatul autohipnozei sau a mortificarii pielii… Oare?

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo