IN ACEST ARTICOL:
Au incercat sa ma scape de iubire, de durerea permanenta a unei iubiri imposibile, reusesc in cele din urma sa ii spun� Au vrut sa-mi arate cu orice pret ca lumea merge mai departe, curge, te trage, te taraste in ea, te obliga sa apesi butonul cu pulbere si sa arunci in aer tot ceea ce te face nefericit. Mi-au spus ca toata lumea, mai devreme sau mai tarziu, trece prin asa.

Va veni cineva care va investi gratuit si pentru tine. Orice ar fi, sa nu iti cersesti iubirea. Nu faci decat sa calci gresit. Orice ai fi, ai dreptul sa plangi doar o singura data in urma mea. Nu refuza sa crezi, sub o alta forma iubirea vine din nou. Nu vreau, dau sa tip si sa-i spun. Mi-e frica… Mi-e groaznic de frica… Nu vreau. Imi strang puternic la piept amintirile, cu teama de a nu-mi fi rapit ceea ce mi-a ramas mai scump. Cel care m-a invatat iubirea ma invata cum sa scap de ea. Ironic… Soarta. Vis nebun. Fie si asa. Destinul crud isi intoarce fila si cercul peste care nu poti sa treci devine stramt, din ce in ce mai stramt. Daca te vindeci, nu inseamna neaparat sa uiti.

Face o scurta recapitulare: “Sa nu iti para rau. Sa nu iti pierzi rabdarea. Sa nu cersesti dragostea. Sa nu iti pierzi speranta. Sa astepti… etc” . Si totusi… nimeni nu o sa reuseasca sa-mi smulga din suflet dorul, amintirea, picatura otravitoare si dulce de iubire. Nu-mi pasa. Suntem dincolo de uitare si dorinte, dincolo de ceea ce avem, ceea ce simtim, ceea ce ne-am dori. Lacrimi… Multe lacrimi. Si ii zambesc cald.

Un articol de Dana Negoita

Foto: Hepta.ro


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri