Răul de mișcare: 5 cauze comune

Ce este răul de mișcare?

Răul de mișcare este cunoscut din punct de vedere medical sub denumirea de „kinetoză”. Acesta reprezintă o senzație neplăcută pe care unele persoane o au atunci când iau parte efectiv la o mișcare sau când au percepția unei mișcări, de exemplu, când urmăresc imagini ce redau activități ce implică mișcări, precum activitatea unui montagne russe.

Simptomele pe care le manifestă persoanele care au rău de mișcare includ, de regulă, senzații de greață, amețeli și o stare neplăcută pe care o resimt în general, în întreg organismul.

Simptome specifice răului de mișcare

Acestea pot persista un interval de timp după ce stimulii de mișcare au încetat. Senzația de greață reprezintă principalul simptom care este asociat cu episoadele de rău de mișcare. Pe lângă aceasta, se pot manifesta și alte simptome, de exemplu:

• stare de oboseală, senzații de somnolență, căscat;
• Iritabilitate;
• senzații de disconfort stomacal ce pot fi comparate cu un gol în stomac sau cu o plenitudine;
• eructat;
• amețeală nevertiginoasă ce poate apărea brusc și cu impresia de mișcare;
• episoade de vărsături, care pot atinge un grad înalt de severitate;
• în unele cazuri, este posibil să apară sindromul Sopite, ce are ca manifestări stări de depresie, apatie, lipsa motivației de a munci, reducerea nivelului de participare la activități de grup.

De ce apare acesta?

În momentul în care apare intenția de a ne mișca, receptorii care se află în urechi, în ochi și cei periferici (de la nivelul mușchilor și al articulațiilor) îi transmit informații creierului, pe care acesta le analizează cu ajutorul centrilor nervoși care sunt responsabili de acest lucru. Ulterior, centrii nervoși respectivi transmit mai departe comanda spre sistemul locomotor, cu scopul de a efectua mișcarea.
Răul de mișcare are loc atunci când stimulii care acționează asupra receptorilor se manifestă aparent conflictual. În cazul în care pacientul este mutat în mod pasiv de multe ori și frecvent.

Cauze comune ale kinetozei în funcție de tipul stimulilor de mișcare:

1. ridicare - mișcare ce se realizează accelerat în stil liniar pe vertical;
2. balansare - mișcare ce presupune translația pe direcție orizontală în direcția laterală;
3. val/tangaj - mișcare de tipul înainte și înapoi;
4. mișcare ce vizează rularea unghiulară;
5. mișcare de tip virtual, ce este determinată de vizionarea unor imagini pe un ecran.

Tipuri de rău de mișcare și factori de risc

Există mai multe forme de rău de mișcare, precum: de înălțime, de debarcare, de călătorie, de mare, de computer.

Printre factorii de risc asociați cu apariția răului de mișcare sunt cefaleea migrenoasă, sindroamele vestibulare, anxietatea pe fondul unor experiențe de călătorie neplăcute. Alte persoane care au risc crescut de a avea rău de mișcare sunt:

• femeile însărcinate (răul de mișcare poate apărea mai ales în primul trimestru de sarcină);
• persoanele care au mai experimentat și alte episoade de rău de mișcare - acestea se pot confrunta în mod frecvent cu senzații neplăcute specifice kinetozei;
• persoanele care prezintă sensibilitate și predispoziție la senzațiile de greață.

În cazul în care observi că ai simptome ce pot fi asociate cu răul de mișcare, mergi la medicul de familie, pentru un consult și un tratament adecvat. Automedicația nu este recomandată. Doar un medic îți poate face recomandări care să se plieze pe particularitățile organismului tău.

Sursă foto: shutterstock.com

Garbo

Ultima actualizare: 7 Martie 2024 @ 05:03

• 
• 

Mai multe despre Garbo